Bărbații de la sate își bat soțiile din cauza beției, iar cei de la orașe – din gelozie.

Majoritatea tinerilor din Republica Moldova consideră că cea mai frecventă formă de violență întâlnită la noi este cea fizică, iar principalul motiv al acesteia este gelozia. Aceasta arată datele studiului sociologic „Opinii, percepții și experiențe ale tinerilor privind violența în familie”, realizat de Centrul de Investigații Sociologice și Marketing „CBS-AXA”, la comanda Centrului Internațional „La Strada”.

Din totalul respondenților, 92 la sută dintre femei consideră că violența este o problemă majoră. Cel mai puţin percep problema respectivă bărbaţii, care au confirmat existenţa acestei probleme într-o pondere de 81%, precum şi persoanele cu un nivel jos de studii – 83 la sută.

Cea mai cunoscută formă de violență - cea fizică

Natalia Vladicescu, expert la Centrul „CBS-AXA”, care a participat la efectuarea sondajului, a menționat că circa 85% dintre respondenți consideră că cea mai cunoscută formă de violență în familie este cea fizică, circa 60 la sută - verbală, 44 la sută - psihologică, 31 la sută – sexuală și 18 la sută – economică. „Majoritatea respondenților percep violența fizică prin bătaie, lovituri, vătămări corporale, violența sexuală este explicată prin violuri, iar cea economică prin probleme financiare ce cauzează violența fizică și limitarea accesului la resursele financiare”, a spus Vladicescu.

În mediul rural, printre principalele cauze care provoacă violența în familie, pe locul întâi s-a plasat alcoolismul (70%). Urmează în acest „top” sărăcia/lipsurile materiale sau a banilor (50%); şomajul a fost notat de 40% dintre respondenţi, iar nivelul scăzut de educaţie – de 33%. Printre cauzele violenţei în familie se menține tradiţia, exprimată prin preluarea modelului autoritar din familia în care persoana a fost educată şi influenţa/intervenţia părinţilor/socrilor (câte 10%). 

Gelozia ca motiv de violență domestică

La oraș, printre tineri, prevalează gelozia, ca una dintre cauzele ce provoacă violența, și caracterele diferite (cu 13 puncte procentuale și, respectiv, 8 p. p. mai mult decât printre tinerii de la sat), dar și lipsa condiţiilor decente de trai, a atenţiei din partea părinţilor, copierea unor exemple negative din societate, apariţia unei persoane terţe (adul­terul). Bărbaţii indică sărăcia, şomajul, nivelul scăzut de educaţie, comportamentul copiilor, emanciparea drept cauze ale violenţei în ponderi mai pronunţate decât femeile, însă diferenţele nu sunt semnificative.

Șase din zece femei nu se consideră protejate

Totodată, potrivit studiului sociologic, cele mai supuse riscului violenţei sunt familiile sărace, circa 65% dintre respondenţi indicând acest tip de familii. În același timp, la această categorie circa 20% au indicat familiile bogate, 16% familiile cu copii, iar 13% familiile tinere.

De asemenea, șapte din zece femei consideră că victimele violenţei în familie nu sunt protejate, iar aproape o treime (31%) apreciază că deloc nu sunt protejate şi 43% au menţionat că mai degrabă nu sunt protejate. Pe de altă parte, șase din zece femei, victime ale violenţei în familie, nu s-au adresat niciodată nimănui cu această problemă. Numai una din zece victime apelează la psiholog. În jur de 6% dintre femei s-au adresat la o instituție medicală (cel mai probabil, în cazurile de violenţă fizică cu urmări grave), iar 5% au apelat la primărie.

Consecințele violenței

Coordonatoarea de programe din cadrul Centrului „La Strada”, Daniela Misail-Nichitin, a menționat că violența are consecințe foarte grave asupra familiei, copiilor, provocând, pe lângă traume fizice, și traume psihologice.

„Cea mai mare parte a respondenților (62%) au menționat că principala consecință a violenței în familie este divorțul, urmată de alte cauze, cum ar fi spitalizarea victimei (53%), traume psihologice ale copiilor (42%), lipsa încrederii în forțele proprii (30%)”, a spus coordonatoarea.