Noul an evreiesc 5777 începe cu Roş Haşana. Intrarea în anul evreiesc 5777 a fost sărbătorită aseară de evreii din București la Templul Coral.
Timp de două zile sunt reamintite responsabilităţile faţă de Divinitate şi se face un bilanţ al anului trecut. Un obicei important este suflatul printr-un corn de berbec numit şofar ca simbol pentru trezirea poporului pentru a medita la fapte trecute şi schimbarea în bine a celor rele.
Roş Haşana este un moment de reevaluare a vieţii pentru evrei, de rugăciune pentru iertarea faptelor rele şi de schimbare în bine pentru anul care începe, după cum a precizat rabinul Rafael Shaffer:
"După tradiţia noastră, în această zi se împlineşte un nou an de la a şasea zi a creaţiei, ziua în care a fost plămădit primul om, ziua în care a fost ispitit, a căzut în ispită, a fost judecat, s-a căit şi căinţa i-a fost primită. De aici i se trage atât numele, Roş Haşana, care înseamnă "capul anului", cât şi rostul, ziua în care faptele fiecăruia dintre noi sunt amintite spre a fi aduse la judecată", a declarat Rafael Shaffer, conducătorul religios al comunităţii ebraice din România pentru RRA.
Ne puteți urmări și pe Google News
Roş Haşana începe ciclul celor mai importante sărbători evreieşti.
Anul Nou se sărbătoreşte într-un spirit de optimism. Evreii mănâncă mere şi miere care simbolizează dorinţele pentru un an nou bun şi dulce. Cele 100 de sunete impresionante produse de suflatul dintr-un corn de berbec (numit şofar) în fiecare din cele 2 zile de An Nou sunt destinate să "trezească" poporul - în mod simbolic - pentru reflectare la ceea ce s-a făcut, pentru o schimbare a celor rele şi o determinare de a deveni mai buni; şofarul prevesteşte Ziua Judecăţii. Primele 10 zile din Noul An Evreiesc sunt de intensă trăire religioasă, care culminează cu Ziua Răscumpărării (Yom Kippur). Potrivit tradiţiei, dacă de Anul Nou se hotărăşte soarta, de Ziua Răscumpărării se definitivează sentinţa omului. Un obicei de Anul Nou este când evreii merg la o apă şi îşi aruncă în mod simbolic păcatele. Anul Nou marchează crearea lumii - este momentul când a fost creat primul om: Adam, socotit a fi fost în 7 Octombrie 3761 î.C. Sărbatoarea constă din multe practici care sunt menite să îndrepte oamenii către o dare de seamă pentru trecut şi către planuri pentru viitor, precum şi pentru întoarcerea la Dumnezeu. Zilele în sine sunt pline de rugăciuni dedicate recunoaşterii lui Dumnezeu ca rege şi judecător, pentru că numai cu această recunoaştere se poate începe căinţa. O altă imagine prevalentă este aceea a lui Dumnezeu care stă în faţa unei cărţi a vieţii şi a unei cărţi a morţii în care înscrie numele oamenilor. Un salut obişnuit al Evreilor în această perioadă este „Să ai un an bun!” Sărbătoarea primei zile din Anul Nou Evreiesc începe în Ajun.
Recomandările noastre
