Tot mai mulţi copii şi nepoţi americani ai supravieţuitorilor Holocaustului şi-au depus, în ultimii ani, actele necesare pentru a obţine cetăţenia germană. Unii au nevoie de ea doar pentru a se stabili în alte state din Uniunea Europeană, dar există şi excepţii, potrivit publicaţiei germane "Der Spiegel".

Donna Swarthout (52 de ani) îşi aminteşete că, atunci când era mică, le punea adesea bunicilor din partea tatălui întrebări despre Germania, ţara din care aceştia fugiseră în urmă cu mai mult de două decenii. Spre dezamăgirea copilei, bătrânii preferau să nu vorbească despre viaţa în Altwiedermus, un sat de lângă Frankfurt în care aveau mica lor afacere - o tăbăcărie - şi nici despre persecuţiile îndurate de comunitatea evreiască din regiune. Ajunşi în America, bunicii Donnei s-au stabilit în New York. Bunicul şi-a găsit de lucru ca şofer de taxi iar soţia acestuia confecţiona haine pentru păpuşi. Fiul lor, tatăl Donnei Swarthout, a absolvit City College şi a lucrat ca inginer.

Ce spune Constituţia Germaniei

Donna nu şi-a pierdut interesul pentru Germania odată cu trecerea anilor şi, în 2010, şi-a depus dosarul pentru a obţine cetăţenia germană. "Întotdeauna m-am simţit nemţoiacă. Probabil mai mult nemţoiacă decât evreică", spune Swarthout.

Conform articolului 116 al Constituţiei Germaniei, o persoană căreia i-a fost retrasă cetăţenia în timpul regimului nazist, "din motive politice, rasiste sau religioase", poate solicita redobândirea acesteia. Prevederea se aplică şi în cazul descendenţilor din diaspora ai victimelor regimului nazist şi nu îi obligă pe aceştia să renunţe la cetăţenia actuală.

În 2010, 815 evrei americani au solicitat să devină cetăţeni germani, un număr mai mare de cereri venind doar din Israel: 1.459

Nathalie Tauchner, directorulul German Citizen Project din New York, organizaţia care a ajutat peste 120 de familii să facă demersurile necesare pentru obţinerea cetăţeniei germane, spune că doar o mică parte dintre solicitanţi vor să se mute în Germania. Cei mai mulţi iau în calcul varianta stabilirii, împreună cu familia, în state ale Uniunii Europene cu populaţie vorbitoare de engleză. Din Statele Unite la Berlin

Donna Swarthout s-a gândit tot timpul la Germania şi a învăţat germana la Universitatea California din Berkeley. După ce l-a cunsocut pe soţul său, Brian, el însuşi nepotul unui evreu german, germana a devenit limba conversaţiei lor private, cea în care îşi transmiteau mesaje prin poşta electronică.

Anul trecut, Donna, Brian şi cei trei copii ai lor au decis să se mute la Berlin. În căutarea rădăcinilor familiei sale, Donna a mers în satul Altwiedermus şi la Hamburg, de unde este originară mama ei, care acum locuieşte în statul american Montana.

Fiică a unui exportator din Hamburg, aceasta  şi-a amintit - în urma unei discuţii cu Donna - că în 1938, pe cand avea doar cinci ani şi aştepta împreună cu părinţi vaporul ce avea să îi ducă în SUA, şi-a privit tatăl în ochi şi l-a întrebat : "De ce plânge mami?".

Un drum cu obstacole

Obţinerea cetăţeniei germane i-a dat Donnei dureri de cap. Asta pentru că autorităţile germane i-au cerut numeroase documente originale din anii '30, inclusiv paşapoarte. "Nu înţeleg de ce guvernul german îmi cere mie aceste documente de vreme ce tot autorităţile germane i-au luat tatălui meu totul", s-a revoltat americanca, acum ceva timp.

Recent însă, ea a primit vestea cea mare: cererea pentru cetăţenie i-a fost aprobată şi acum aşteaptă doar confirmarea oficială, o simplă formalitate.

Ca şi Donna Swarthout, numeroşi evrei americani vin în Berlin şi învaţă germana pentru a afla mai multe despre trecutul propriilor familii. "Există mult interes şi curiozitate în acest sens", spune Deidre Berger, directorul biroului American Jewish Committee din capitala Germaniei.