Peste 60.000 de români suferă anual un AVC, iar alte 54.000 mor din această cauză. 91% din aceste drame nu s-ar produce dacă românii ar face mișcare, ar mânca sănătos, și-ar controla periodic tensiunea și ar evita stresul

Accidentul vascular cerebral (AVC) apare atunci când unul dintre vasele de sânge care irigă creierul se sparge (hemoragic) sau este blocat de un cheag de sânge (ischemic). Potrivit datelor Centrului pentru Inovație în Medicină, o persoană din șase va suferi un AVC pe parcursul vieții.

Controlați-vă tensiunea

Tragic e că „o mare parte a AVC-urilor pot fi evitate. Studiul InterStroke arată că 10 factori, toți influențabili, sunt responsabili pentru apariția a 91% din AVCuri”, a explicat dr. Gabriel Tatu-Chițoiu, președintele Societății Române de Cardiologie (SRC). Dintre ei, e suficient să elimini doar patru, care îi declanșează pe ceialți. „Hipertensiunea arterială este cel mai important factor de risc care poate fi modificat, fiind implicată în jumă- tate dintre AVC-uri”, a arătat cardiologul.

Sedentari și mâncăcioși

Urmează sedentarismul care, combinat cu o alimentație nesănătoasă, care include și fumatul și consumul de alcool. Împreună, duc la obezitate, diabet și un aport mare de apolipoproteine. Practic, dacă faci mișcare 30 de minute zilnic, mănânci cât mai puțin procesat și renunți la vicii, e suficient ca să-ți scazi riscul de AVC la jumătate. „Ră- mân factori psiho-sociali, dar și aceștia depind tot de noi, de cum alegem să ne tră- im viața. (...) Educația pentru sănătate trebuie să înceapă din grădiniță și este esențială pentru prevenirea AVC, dar și a altor boli cardio-metabolice”, a conchis specialistul.

Pacienți duși la spitale care nu-i pot salva

Apoi, chiar dacă mijloacele de tratament au evoluat major în ultimii 10-15 ani, „nu toate spitalele care au neurologie fac tromboliză (dizolvarea cheagului de sânge, n.r.). (...) Totul se desfășoară haotic, ambulanța duce pacientul indiferent de fereastra de timp, de tabloul clinic, către spitale care fie nu au neurologie, fie sunt spitale care au neurologie dar nu fac tromboliză”, a afirmat neurologul Armand Frăsineanu.

Cum recunoști un AVC

Dacă o persoană a suferit un AVC, acestea sunt simptomele care trebuie urmărite: 1. Rigiditate a feței (de obicei pe o parte, la gură și/sau ochi); 2. Inabilitatea de a ridica ambele brațe; 3. Probleme cu vorbitul sau inabilitatea de a comunica. În caz că observați aceste simptome, sunați imediat la 112 sau transportați urgent pacientul la spital!

​Tratamente nedecontate de stat

„SRC a depus în 2009, la Ministerul Sănătății, un program național de prevenție. De trei ani încoace îl tot retrimitem (...) dar nu ne-a băgat nimeni în seamă”, a arătat Gabriel Tatu-Chițoiu. Cum program național nu există, nici tratamentele a sute de mii de pacienți nu sunt decontate. Spre exemplu, fibrilația atrială tratată cu noile anticoagulante orale ar putea reduce masiv AVC-urile și dizabilitățile asociate lor. „Dacă vrem să reducem cifra de mortalitate prin AVC, trebuie ca pacienții noștri să aibă acces la aceste medicamente, care previn complicațiile”, a spus cardiologul.

​Factorii de risc care trebuie eliminați

Cei patru factori mari (și ponderea lor în cazurile de AVC) sunt: ● Hipertensiunea (47,9%). Din ea decurg bolile cardiace (9,1%), ● Sedentarismul (35,8%), ● Stilul de viață nesănătos, care include: fumatul activ (12,4%), Obezitatea (18,6%), regim alimentar necorespunzător (23,2%), Diabetul (3,9%), Consumul excesiv de alcool (5,8%) și Apolipoproteinele B sau A1 (complexe care transportă lipidele în circulația sanguină, 26,8%), ● Factori psiho-sociali (17,4%)