Noul episod din serialul „Noi suntem Statul”, publicat ieri de Dan Andronic în Evenimentul zilei, a produs o undă de şoc în justiţia şi lumea politică din România. Istoricul Marius Oprea, fostul consilier al premierului, spune că a iniţiat închiderea Serviciului de Informaţii al Ministerului Justiţiei, convins fi ind că dosarele anumitor magistraţi erau folosite ca metodă de control prin şantajarea lor. Foştii miniştri Tudor Chiuariu şi Cătălin Predoiu au confirma existenţa Raportului pe arhiva SIPA. Şi foştii membri ai comisiei, Horia Georgescu şi Iulia Scântei, au confi rmat că s-au constatat nereguli în ceea ce priveşte comisia înfi inţată de Monica Macovei. Fostul șef al ANP, Marius Vulpe, recunoaște că arhiva nu a ajuns nici acum la Arhivele Statului, în ciuda unei decizii din 2006

Într-un nou episod din serialul „Noi suntem statul”, jurnalistul Dan Andronic scrie despre arhiva SIPA ca principal obiect de şantaj la adresa magistraţilor. Acesta dezvăluie că dosare ale magistraţilor au fost copiate şi predate fostului ministru Monica Macovei. Tudor Chiuariu a înfiinţat o nouă Comisie, care şi-a terminat raportul în timpul mandatului lui Cătălin Predoiu. În raport scrie că: „Membrii Comisiei desemnate prin OMJ nr 106/C/03.02.2005 au ridicat documente din arhiva operativă aflată în cadrul SIPA pe care le-au predat ministrului Justiţiei Monica Macovei”, scrie Dan Andronic. Cristi Dănileţ şi Paul Dumitriu au fost cei care au umblat în arhiva SIPA.

FOTO: Iulia Scântei spune că a găsit nereguli în manefrarea arhivei

Marius Oprea a iniţiat închiderea activităţii SIPA

Contactat de EVZ, istoricul Marius Oprea ne-a declarat că el este cel care a iniţiat închiderea SIPA, convins fiind că dosarele anumitor magistraţi erau folosite ca metodă de şantaj. „Eu i-am propus Monicăi Macovei închiderea acestui serviciu de contraspionaj şi ea a fost de acord. Eu nu am putut avea acces la dosare pentru că mi s-a refuzat eliberarea unui certificat ORNISS. Dar eram convins că dosarele erau folosite pentru manevrarea justiţiei. Eu am simţit pe propria piele obedienţa judecătorilor faţă de Ureche (Marian Ureche, directorul SIPA în mandatul Rodicăi Stănoiu – n.r.) în timpul proceselor avute cu mine. Acesta este cel care a condus SIPA în perioadă mandatului Rodicăi Stănoiu şi cel care o racolase înainte de 1989. La fel am simţit şi în timpul procesului cu Ristea Priboi. Acesta a făcut cerere de strămutare a dosarului la Focşani şi s-a aprobat. Am făcut contestaţiei şi dosarul a fost mutat de Ploieşti, dar unui complet condus de un fost coleg de facultate al lui Ristea Priboi. Coicidenţa asta nu cred că e întâmplătoare”, ne-a declarat istoricul Marius Oprea. De menționat că în 2005, acesta era consilier al premierului Călin Popescu Tăriceanu.

FOTO: Cătălin Predoiu spune că raportul a fost gata în 2008, dar nu s-a mai discutat în CSAT

Chiuariu confirmă curioziţăţile lui Danileţ

Contactat de EVZ fostul ministrul al Justiţiei, Tudor Chiuariu, cel care a înfiinţat a doua comisie de verificare a arhivei, ne-a declarat că nu a fost niciodată curios să afle ce se află în acele dosare: „Eu am înfiinţat Comisia pentru a putea preda totul către Arhivele Naţionale. Nu ştiu ce era în arhivă, că eu nu aveam curiozităţi din astea, Danileţ şi alţii aveau astfel de preocupări”. Senatorul PNL Iulia Scântei, care a făcut parte din comisia înfiinţată de Chiuariu, a declarat ieri că în urma analizei au fost constatate nereguli, transmise apoi CSAT. „Nu intra nimeni singur (în arhiva SIPA), iar codurile de acces erau distribuite între mai mulţi membri ai comisiei, astfel încât să nu existe suspiciunea că ar merge cineva individual”, a declarat aceasta. Întrebată dacă aceeaşi modalitate de lucru avea şi comisia din care făcea parte Cristi Danileţ, aceasta a răspuns că „Nu”.

FOTO: Marius Vulpe recunoaște că nici acum arhiva SIPA nu a ajuns la Arhivele Statului

Senatorul PNL a spus că raportul conţinea şi identificarea unor nereguli şi recomandări pentru ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, care „trebuia să ia anumite măsuri”. „Au fost mai multe. Inclusiv să sesizeze Consiliul Suprem de Apărare a Ţării”, a declarat Iulia Scântei, pentru agenția Mediafax.

FOTO: Horia Georgescu recunoaște existența raportului, dar nu poate comenta din cauza secretizării

Ministrul Justiţiei spune că cel care a copiat arhiva va trebui să răspundă

La dezvăluirile lui Dan Andronic a reacţionat ieri şi Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Acesta a declarat că „dacă cineva a copiat arhiva (SIPA- n.r.), va trebui să răspundă. Vă asigur că, după ce trec zilele acestea destul de aglomerate cu codurile și legile justiției, mă voi interesa și voi vedea fizic acea arhivă și voi vedea parametrii în care se păstrează și se gestionează”. Şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a reacţionat la dezvăluirile EVZ. „Cred că cel mai potrivit ar fi ca la Ministerul Justiției să se creeze o comisie de anchetă pe acest subiect. Este un subiect important, care naște foarte multe suspiciuni că magistrații sunt șantajați.”, a declarat Tăriceanu. SRI a reacţionat şi a susţinut printr-un comunicat de presă că nu a avut nicio implicare în gestionarea arhivei.

Predoiu confirmă că a trimis raportul către CSAT

La rândul său, Cătălin Predoiu a declarat că în timpul mandatului său nu s-a intrat în arhiva SIPA, iar raportul comisiei cu privire la această arhivă a fost trimis către CSAT. Predoiu nu-și amintește să se fi discutat în CSAT, dar arhiva nici după opt ani nu a ajuns la Arhivele Naționale. Şi Horia Georgescu, care a fost membru al comisie instituită de Chiuariu, a vorbit ieri la B1Tv despre arhiva SIPA. „Am fost membru al comisiei care a studiat arhiva SIPA. Rezultatele acelui raport sunt informaţii clasificate şi nu le pot comenta pentru că m-aş supune rigorilor legii. Nu pot nici să confirm, nici să infirm ceea ce s-a vehiculat în mass media din cauza secretizării acelor informaţii. Aş putea face asta doar dacă raportul ar fi declasificat”, a declarat fostul şef al ANI, Horia Georgescu. Marius Vulpe, fostul director al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, a confirmat existenţa celebrei arhive şi a spus că doar ministrul Justiţiei are acces la ea. „Arhiva SIPA se află în clădirea ANP, într-o încăpere sigilată cu sigiliul ministrului Justiţiei. Este singura persoană (ministrul Justiţiei -n.r.) din ţară care are acces la arhivă”, a precizat Marius Vulpe. Ca urmare a declaraţiilor de ieri a celor implicaţi în studierea arhivei SIPA, Evenimentul zilei cere public desecretizarea raportului din 2008 pentru a se putea face lumină într-un caz extrem de grav care priveşte Justiţia din România.

Monica Macovei și Cristian Danileț spun că ei nu au copiat și nu au sustras documente

Fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, a reacţionat ieri la dezvăluirile EVZ. Aceasta susţine că nu a primit niciun dosar din arhiva SIPA: „Nu am fotocopiat niciun dosar din arhiva SIPA. Nu am sustras și distrus niciun dosar SIPA. Nu am avut nicio informație despre judecători sau procurori din dosarele SIPA. Eu am decis desființarea acestui serviciu secret, întrucât existau informații în spațiul public că făcea abuzuri. Justiția nu avea nevoie de un serviciu secret. Am decis să desființez SIPA, iar arhiva să fie inventariată și predată Administrației Penitenciarelor”.

Danileţ a cerut drept la replică

Cristi Danileţ, cel care a făcut parte din comisia înfiinţată de Monica Macovei, a dezminţit ieri informaţiile apărute în Evenimentul zilei, deși susține că a sesizat Procurorul General pentru infracțiunea de divulgare de informații secrete de stat şi a cerut un drept la replică. Publicăm cele mai importante puncte ale acestui drept la replică, textul în forma lui integrală fiind publicat pe site-ul EVZ.

FOTO: Monica Macovei

● Imediat după preluarea mandatului în decembrie 2004, ministrul Macovei a numit un procuror la conducerea DGPA (fosta SIPA) și a dispus stoparea activității de strângere a informaţiilor despre magistraţi. Activitatea s-a redus doar la colectarea de informații vizând sistemul penitenciar.

● La sfârșitul anului 2005, ministrul a solicitat Guvernului să aprobe desființarea DGPA, ceea ce s-a întâmplat la începutul anului următor. Este, după ştiinţa mea, singurul caz când în România se desfiinţează în mod total un serviciu secret.

● S-a înființat o comisie de lichidare a acestui serviciu, din care am făcut parte în calitate de magistrat și consilier al ministrului Justiției, pentru a urmări operațiunile de preluare a documentației. Cu excepția directorului DGPA, niciun membru nu a venit în contact fizic cu arhiva. Întreg personalul (aproximativ 200 persoane), alcătuit în majoritatea sa din ofițeri de informații preluați din alte servicii ale statului, inclusiv fosta Securitate, a fost disponibilizat. Toate dosarele, inclusiv notele informative de la cele 10 servicii teritoriale au fost depozitate la sediul central, situat în clădirea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, iar încăperea a fost sigilată.

FOTO: Cristi Danileț

● Pe baza ordinului dat de ministrul Macovei, pentru a întocmi un raport destinat opiniei publice despre activitatea fos- tei SIPA (redenumită DGPA sub ministrul anterior), eu am făcut parte și din comisia de inventariere a documentelor din arhivă, alături de un coleg procuror. Accesul s-a făcut în anul 2007, cu autorizaţie emisă potrivit Legii privind protecţia informaţiilor clasificate şi în condiţii stricte, fiind interzis să intrăm cu aparatură electronică sau cu genţi asupra noastră. Nu am cunoștință de existența vreunor aparate de copiere sau ca materiale din arhivă să fie depozitate pe alt mediu de stocare decât cel imprimat. S-au completat procese-verbale de desigilare și resigilare cu ocazia celor trei intrări în incintă.

● Inventarierea a avut loc doar parţial, numai cu privire la tipul de informații strânse de SIPA, iar raportul nu a mai fost întocmit, căci mandatul Monicai Macovei a fost revocat dupa trei luni de la intrarea Romaniei în UE. Noul ministru Chiuariu a schimbat ordinul lui Macovei și se pare că alte persoane ar fi continuat această activitate. Nu am cunoștință de niciun raport cu privire la lipsa unor documente din arhivă; de altfel, această lipsă nici nu s-ar fi putut constata din moment ce documentele nu erau încă inventariate, ci erau doar depozitate așa cum au fost trimise de la structurile teritoriale.

● Nicio informaţie din arhiva SIPA nu a ajuns la ministrul Macovei. Evident nicio astfel de informaţie nu a fost folosită în vreun fel de către membrii comisiei, copierea, stocarea sau dezvăluirea lor constituind infracţiuni în țara noastră. Niciun magistrat nu a făcut vreo declarație sau plângere – așa cum îl obligă legea statutului – în ultimii 10 ani că ar fi fost folosite împotriva sa astfel de informații.

● Pe baza documentelor pe care leam văzut personal (aproximativ 300 de note informative, fără a putea preciza numărul total al lor care se ridică cel puțin la câteva mii, datând doar din perioada 2001-2005, restul fiind – așa ni s-a spus – arse din ordinul miniștrilor de Justiție anteriori), precizez: anterior mandatului Macovei, SIPA/DGPA a cules şi informaţii privind viaţa privată a magistraţilor şi a altor categorii de persoane aflate în contact cu sistemul de justiţie. Fiind revoltat că nimeni nu a fost tras la răspundere vreodată pentru activitatea ilegală a acestui serviciu faţă de colegii mei magistraţi, am decis să fac un raport verbal cu privire la activitatea SIPA. Astfel, am adus la cunoştinţa publicului aceste aspecte, prin relatări constante în presă și pe blogul personal făcute începând cu luna mai 2007, în cadrul unei conferinţe special organizate în 2008 de către o asociaţie a magistraţilor la care au participat și reprezentanți ai unor ambasade, precum și într-o carte despre corupția din justiție publicată în anul 2009.

● Dezmint orice afirmații făcute către public cu privire la modificarea, păstrarea sau divulgarea vreunor date sau informații cu care am intrat în contact. Legătura dintre contribuția mea la desființarea acestui serviciu secret și evoluția în carieră este total neavenită: de altfel, în prezent sunt judecător la Tribunalul CLuj unde eram și înainte de detașarea în Ministerul Justiției în anul 2005, iar numirea mea la CSM a fost în baza alegerii din partea a 900 de judecători din toată țara, operațiune desfășurată în anul 2010.