Adevărul despre selecția Eurovision 2019. Laura Bretan a pierdut la București ca să nu piardă la Tel Aviv

Adevărul despre selecția Eurovision 2019. Laura Bretan a pierdut la București ca să nu piardă la Tel Aviv

”Să spunem un Da hotărât, oriunde și oricând pentru familiile noastre, așa cum le-a lăsat Dumnezeu. Vă mulțumesc!” Se pare că aceste câteva cuvinte, rostite de adolescenta cântăreață Laura Bretan au contat mai mult decât orice alt element care ar putea ține de muzică, tehnică melodică, voce sau vibrație transmisă publicului.

În plină agitație pentru organizarea finalei selecției piesei care urma să reprezinte România la concursul Eurovision din această primăvară, finală care s-a ținut duminică, pe siteul ru-clip.net.ro, a fost postat un scurt videoclip din campania din toamna anului trecut pentru Refrendumul pentru definirea Familiei în Constituție. În clip este actuala vedetă transmițând mesajul de la debutul acestui text. Clipul a fost postat pe 10 februarie, de un oarecare Eric Kruger, un militant pentru drepturilor minorităților sexuale.

Imediat după votul juriului ales de TVR pentru a desemna piesa câștigătoare, același Kruger a postat un comentariu la propria postare video în care spune: ” Am făcut-o, băieți! Laura Bretan, favorita televotului românesc și top 3 pentru aproape toate juriile internaționale, a fost marcată cu cele mai mici scoruri (4 și 6 puncte) de William Lee Adams și Deban, doi frumoși bărbați gay din Marea Britanie care au luat parte la Juriul internațional român, în numele wiwibloggs.com. Voturile lor au făcut într-adevăr o diferență, între Ester și Laura au existat doar diferențe de 5 puncte. Cu o lună în urmă, Laura a fost favorita lui William și Deban, la prima lor reacție în fața cântecelor din selecția românească, dar acum au pedepsit-o pe Laura cu scoruri mici și cred că este pentru că ei, ca homosexuali, au simțit că este ”NEDREPT” să permiți unui homofob să intre în concursul Eurovision. Eurovision este despre muzică, da, dar este și despre răspândirea unui mesaj și promovarea și susținerea unor valori precum toleranța, deschiderea și incluziunea pentru toți, de la toate rasele, genurile și orientările sexuale. Am făcut-o, băieți! A fost o luptă strânsă, puțini s-au așteptat, dar homosexualii au câștigat din nou! Suntem puternici și, așa cum a spus Conchita în discursul ei câștigător, ”Suntem de neoprit!”

Și pentru Laura Bretan, te rog să vă gândești la acest lucru: Când arunci ura împotriva cuiva, să te aștepți să primești din același lucru de la ei! Pace tuturor! Succes pentru Ester în Tel Aviv! Ea merită victoria!”

Ne puteți urmări și pe Google News

Până aici, privind aceste lucruri, am aceleași constatări ca și gazetarul Victor Roncea, dar concluziile noastre se despart de aici încolo.

În primul rând, nu cred că a contat chiar atât de mult videoclipul postat pe 10 februarie, care a strâns, până la ora publicării acestui text, vreo 8.000 de vizualizări. Puțin pentru a răsturna un televot, dar probabil de ajuns pentru ca informația să ajungă la cei doi bloggeri cooptați de TVR în juriu. Juriu care, de altfel, a fost ales anul acesta pentru a nu mai exista acuzațiile din anii trecuți privind favoritismele la desemnarea câștigătorului.

Cei doi din juriu puteau, într-adevăr, să răstoarne votul popular, pentru că, așa cum scrie și în regulamentul organizării concursului: ”În finala națională a SNESC2019, punctajele obținute prin televot vor avea ponderea punctajului acordat de către un membru al juriului.” Adică votul publicului a contat fix o șeptime din nota finală, cei doi bloggeri contând, practic, cât ”două publicuri”! Trebuie spus că acest regulament fusese aprobat înainte de desfășurarea finalei.

Aici intervin câteva elemente care trebuie notate. În primul rând, publicul din țara noastră pentru Eurovision este cel cu oarece nostalgii legate de anii în care acest concurs era singura evadare oficială din monotonia cântecelor patriotice sau din muzica difuzată ”cu țârâita” în puținele emisiuni care scăpaseră cenzurii aproape totale, precum ”Meridianele cântecului”. Pentru noi, Laura Bretan a fost cu adevărat cea mai bună. Are voce, o poveste fascinantă, care trece prin muzica bisericească, și o voce care promite să fie lucrată cu succes. Dar suntem noi publicul țintă al acestui concurs?

De ani buni, Eurovision și întreaga isterie mondială care îl însoțește, de la vânătoarea de plagiate la căutarea fiecărui amănunt despre fiecare interpret, este subjugată campaniilor pro-LGBT. Concursul este al acestor militanți și al publicului lor, de altfel foarte numeros. E de ajuns să parcurgi mesajele ultimelor premii, de la deschidere către femeile cu barbă, până la povestea profund pozitivă și motivațională a bolnavului de inimă și apoi până la deloc gingașa câștigătoare de anul trecut care s-a înscris în targetul campaniei #metoo.

Încă un amănunt, cred eu, interesant. Dacă la început Israelul s-a gândit să profite de câștigarea Eurovision și a vrut să prezinte lumii capitala Ierusalim, s-a renunțat la idee pe parcurs, tocmai din cauza presiunii acestor fani ai Eurovision care consideră că Ierusalimul este un simbol al segregării! Așa s-a ajuns ca Eurovision să aibă baza la Tel Aviv.

Putem să ne amăgim cât vrem, dar Laura Bretan nu ar fi avut succes la acest concurs. Lăsând la o parte faptul că, dacă nu apărea acum, mesajul ei din timpul campaniei pentru Referendum ar fi apărut mai târziu, după ce era desemnată câștigătoare (repet, pe merit) și atunci ar fi fost un adevărat dezastru de imagine pentru România.

În definitiv, alegerea unei piese și a unui interpret care să nu producă ”isterii” pe aceste teme delicate ale lumii moderne este o decizie de strategie. Tu alegi ce vrei, să te clasezi pe un loc bun sau măcar nu foarte prost la concurs sau să mulțumești publicul din România, asumându-ți că eșecul tot tu îl vei plăti mediatic? Ce a ales TVR este astăzi evident.

Revenind la piesa câștigătoare, ”On a Sunday”, cu Ester Peony, melodia nu e chiar așa de rea cum o văd cei frustrați că li s-a furat votul dat Laurei sau celor de la Trooper. Are personaje – inclusiv băieții cu imagine de vintage villan, atît de la modă anul acesta – instrumentație exotică, ”rece”, pentru a acompania o voce cu inflexiuni interesante.

Poate că tot răul va fi spre bine. Oricum, Laura Bretan rămâne vedeta autentică descoperită pentru România în cadrul selecției de anul acesta.