În Portugalia

"Europa este un vis neîmplinit", consideră portugheza Paula Gil, care la 30 de ani nu a reuşit încă să-şi găsească un loc de muncă stabil, deşi are mai multe diplome şi vorbeşte patru limbi străine. 

"Idealul european este unirea naţiunilor, solidaritatea între state, creşterea şi progresul. Dar azi, pentru Portugalia, Uniunea Europeană rimează cu mizerie, şomaj, austeritate şi inegalităţi. Visul unei cooperări între popoare s-a transformat într-un coşmar marcat de birocraţie şi nedreptate. Tinerii sunt foarte dezamăgiţi. Nu ştiu ce le-a adus Europa, cum ar fi desfiinţarea frontierelor sau accesul la informaţie", comentează tânăra.

Paula şi-a pierdut în aprilie jobul la un ONG umanitar şi nu are dreptul la alocaţie de şomaj, fiind lucrător independent, şi oricum ultimul ei salariu, 800 de euro brut pe lună sau 500 euro net, îi permitea să "supravieţuiască, dar nu să trăiască". Totuşi, se va duce să voteze, pentru că "trebuie oprit avansul extremei drepte".

În România 

În România se face simţit în schimb euroentuziasmul. "Am o părere pozitivă despre Europa pentru că le-a permis tinerilor să călătorească, să acumuleze experienţă în străinătate", afirmă Sergiu Dîrnu, în vârstă de 24 de ani, informatician la Universitatea Bucureşti. 

"Europa are şi consecinţe pozitive pentru economia ţării noastre. Nu îndrăznesc să-mi imaginez în ce stare ar fi fost România dacă nu am fi intrat în Uniunea Europeană", susţine el.

"UE este un 'câine de pază' care veghează la îndreptarea abuzurilor politicienilor şi îi forţează să menţină un anumit nivel de integritate. Pentru că în România politicienii sunt de multe ori îndoielnici", adaugă tânărul.

"Nu am trăit în comunism, dar efectele acestuia continuă să se simtă în societate, mai ales corupţia", mai spune Sergiu Dîrnu, care va merge să voteze duminică, dar denunţă "campania deplorabilă şi ruşinoasă a partidelor politice". 

"Nu au niciun mesaj despre Europa, campania lor arată desconsiderare faţă de tinerii alegători", apreciază tânărul român, care va vota pentru un candidat independent.

În Franţa

În ce-l priveşte, Lucas Weibel, un francez de 33 de ani care în prezent îşi caută de lucru, este de părere că instituţiile europene sunt prea îndepărtate de aşteptările cetăţenilor şi critică deciziile luate de "comisii obscure". Totuşi, Lucas se simte "atât francez cât şi european" şi subliniază că există şi "lucruri pozitive" în Europa, cum este dezvoltarea schimburilor universitare între ţări. Nu ştie încă pentru cine va vota duminică, apreciind că "mizele alegerilor nu sunt prezente în media franceze".

La rândul său, Julian Keuerleber, un tânăr de 26 de ani care lucrează deja de patru ani în sectorul financiar la Frankfurt, aminteşte că Europa 'înseamnă în primul rând libertatea de circulaţie" şi "se poate spune că Germania a profitat enorm de pe urma UE, fiind o ţară exportatoare, ceea ce a permis crearea de locuri de muncă".

"Într-un registru mai emoţional, privind ultimele evoluţii din Ucraina, ne dăm seama ce fragilă e pacea. Ca german, având în vedere istoria noastră, ar trebui să fim deosebit de fericiţi că trăim în pace, în Europa", insistă Julian, care intenţionează şi el să meargă la vot, pentru că "este important". "La Bruxelles se decid mereu multe lucruri. Trebuie să ne apărăm de toate aceste partide populiste, ca (cea a lui) Marine de Pen în Franţa sau AfD", formaţiune germană anti-euro, a mai spus el.