Atena a anunțat un referendum-șoc. Dar partenerii europeni refuză să cedeze și se pregătesc de „Grexit”.

„Grecia este astăzi membră a Zonei Euro. Grecia rămâne în Zona Euro. Destinul Greciei este de a rămâne în Zona Euro”, declara patetic sâmbătă ministrul francez al Finanțelor, Michel Sapin.

Cu o seară înainte, Alexis Tsipras uluise pe toată lumea, informându-i pe Angela Merkel și François Hollande despre intenția sa de a supune pretențiile creditorilor (FMI, BCE și CE) unui referendum.

Parlamentul de la Atena a aprobat deja organizarea scrutinului duminica viitoare, pe 5 iulie, la care guvernul lui Tsipras le-a cerut grecilor să voteze NU.

Nimeni nu se aștepta la o asemenea mutare din partea Atenei, în timp ce negocierile din cadrul Eurogrupului (miniștrii de Finanțe din Zona Euro) trebuiau reluate sâmbătă în speranța ajungerii la un acord pe ultima sută de metri.

Ministrul de Finanțe grec a justificat poziția Atenei într-o conferință de presă ținută sâmbătă după-amiază. Yannis Varufakis a declarat că pretențiile creditorilor sunt de natură a împiedica revenirea la o creștere economică.

Pentru șeful Finanțelor de la Atena, o prelungire cu cinci luni a planului de ajutor propus de Zona Euro, ca și finanțările aferente, nu erau suficiente pentru a permite restabilirea încrederii investitorilor și a consumatorilor, de care Grecia are nevoie pentru a-și reporni economia.

Creditorii refuză categoric să șteargă ceva din datoria externă a Atenei, care este de peste 175% din PIB.

Varufakis a explicat:

„În aceste condiții, ne vom trezi undeva în noiembrie sau decembrie cu nimic care să readucă încrederea. Negocierile ar fi continuat așa la nesfârșit, iar amenințarea impasului ar fi ținut în continuare investitorii departe.”

Însă versiunea lui Varufakis a fost dezmințită de Michel Sapin, prezentat de ministrul grec ceva mai devreme drept cel mai bun aliat al său în negocierile din ultimele luni.

Sapin a spus într-o conferință de presă separată:

„Chestiunile finanțării, investițiilor în Grecia și sustenabilității datoriei (...) erau pe masa discuțiilor. Guvernul grec nu a dorit să continue negocierile, deși toate elementele se aflau pe masă și toate elementele puteau și trebuiau luate în considerare în aceste negocieri.”

După ce Atena a anunțat intenția de a organiza referendumul, partenerii Greciei au refuzat să prelungească programul de ajutor cu o lună, așa cum a cerut Tsipras. De ce?

Președintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, crede că dacă răspunsul la referendum va fi DA, guvernul Tsipras va avea probleme serioase de credibilitate în aplicarea reformelor pe care le-a denigrat.

Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene trebuie să decidă dacă lasă deschis sau nu robinetul cu lichidități de urgență pentru sistemul bancar grec, în vreme ce deponenții firme sau persoane fizice au luat cu asalt ghișeele pentru a-și retrage economiile.

Este foarte probabil să se decidă un control al fluxurilor de capital, ba chiar o închidere a băncilor luni. Însă responsabilitatea acestor măsuri aparține Greciei, consideră oficialii din Zona Euro.

Sâmbătă seara, miniștrii de Finanțe din Zona Euro au ținut o reuniune de urgență, fără a-l invita și pe omologul lor grec, Yannis Varufakis.