Micuţii care stau în România fără ambii părinţi sunt deprimaţi, au rezultate slabe la şcoală şi ajung să se sinucidă. Statul nu face nimic.
Truda românilor plecaţi la muncă în străinătate pentru slujbe mai bune, bani mai mulţi şi un trai decent îi pune în situaţia de a-şi lăsa acasă propriii copii, pradă anxietăţii, singurătăţii şi gesturilor disperate. Un băiat de numai 12 ani s-a sinucis luni, 1 octombrie, de dorul mamei care urma să se întoarcă la lucru în Italia. Este numai un caz dintr-un şir mai lung de situaţii dramatice, din ultimii ani. Statul, deşi beneficiază de sutele de mii de euro trimise în ţară de emigranţi, nu a reuşit să pună la punct un sistem de protecţie şi asistenţă socială pentru ajutorarea micuţilor care nu înţeleg de ce Europa i-a lăsat „orfani“ de ambii părinţi. Bogdan Panait, fostul şef al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului, spune că programul prin care copiii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate ar fi trebuit să primească ajutor de la stat nu a fost demarat. Ambii părinţi au plecat la muncă în ultimul an Potrivit studiului „Efectele migraţ iei: copiii rămaşi acasă“, realizat de Fundaţia Soros, la sfârşitul lunii iunie şi dat publicităţii ieri, aproximativ 170.000 de elevi de gimnaziu aveau cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate. Dintre aceştia, 80.000 au doar tatăl plecat, 55.000 doar mama, iar în cazul a 35.000 dintre ei, atât mama, cât şi tatăl sunt la lucru peste graniţă. Copiii rămân, de obicei, în îngrijirea familiei restrânse sau a altor persoane. În cazul copiilor care au ambii părinţi plecaţi din ţară, peste o treime (34%) trăiesc fără aceştia de cel puţin doi ani, iar peste jumătate (54%) de mai puţin de un an. Asta arată că, odată cu integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană, a crescut numărul familiilor care merg împreună la muncă afară, lăsându-şi copiii acasă. Mai exact, aproximativ 12.000 de copii cu vârste între 10 şi 14 ani trăiesc de cel puţin doi ani în absenţa ambilor părinţi şi aproape 19.000 se află în această situaţie de un an. Regiunile cele mai afectate de fenomen sunt vestul ţării - Banat, Crişana, Maramureş -, unde 27% dintre elevii de gimnaziu au părinţi în străinătate, urmat de Moldova, unde un sfert dintre elevi au părinţii plecaţi. Mai înstăriţi, dar mai trişti Copiii ai căror părinţi lucrează în alte state au un nivel de trai mai ridicat decât ceilalţi, arată studiul Soros. Trei sferturi dintre ei au telefon mobil, iar o treime au călătorit în străinătate. Datele sondajului mai arată însă că absenţ a ambilor părinţi sau doar a mamei este legată de frecvenţa simptomelor de deprimare în rândul celor mici. Un alt semnal de alarmă, în cazul elevilor cu părinţi plecaţi la muncă, este numărul mare de absenţe nemotivate. Astfel, studiul arată că unu din cinci elevi de gimnaziu, la nivel naţional, declară că are mai mult de zece absenţe, iar în cazul celor care au cel puţin unul dintre părinţi plecat temporar în străinătate creşte la 29% procentul celor care au mai mult de zece absenţe. Întrebaţi ce vor să facă după terminarea studiilor, 7% dintre copiii cu părinţi afară au declarat că vor să plece şi ei în străinătate. Realizatorii studiului afirmă că dorinţa de a pleca peste graniţe este, cel mai probabil, motivată de dorul de părinţi. Această intenţie apare mai des la cei ai căror părinţi sunt plecaţi de mai multă vreme sau a trecut mai mult de la ultima vizită în ţară, sau la cei care se simt mai des singuri sau neglijaţi. BENEFICII ŞI SACRIFICII Avantaje > copiii celor plecaţi sunt mai înstăriţi, au telefon mobil, mp3 player > copiii au mers cel puţin o dată în vacanţă la părinţi > au computer acasă > locuiesc în condiţii de trai mai bune > au avut posibilitatea să călătorescă peste graniţă Dezavantaje > se deteriorează relaţia cu părintele care rămâne acasă > copiii nu au la cine apela când au probleme la şcoală > apar simptome de deprimare, mai ales în cazul celor cu ambii părinţi plecaţi sau când lipseşte mama > plecarea părinţilor reprezintă un factor de risc pentru apariţia comportamentelor deviante, cum ar fi problemele cu poliţia SOLUŢII Mai mulţi psihologi şi monitorizare Reprezentanţii Fundaţiei Soros au prezentat şi câteva soluţii pentru copiii care rămân singuri acasă. Pentru limitarea efectelor negative ale migraţiei, ei propun necesitatea elaborării unor politici publice prin care să fie identificaţi şi monitorizaţi copiii aflaţi în situaţii de risc. De asemenea, se mai solicită mărirea capacităţ ii reţelei de asistenţi sociali la nivel local. Un element important, în opinia sociologilor de la Fundaţia Soros, este întărirea legăturii dintre şcoală şi sistemul de asistenţă socială, prin definirea unor proceduri de transfer a informaţiilor de la învăţători, diriginţi şi psihologi şcolari către asistenţi sociali şi în sens invers. Ei au mai remarcat o criză a psihologilor şcolari, mai ales în şcolile din mediul rural. BILANŢ Alte cazuri > Un băiat de 8 ani din Uricani, Valea Jiului, s-a spânzurat, în februarie 2007, în camera lui, la o lună după ce mama sa a plecat să muncească în Germania. Copilul era elev în clasa a II-a şi locuia împreună cu sora şi cu tatăl său, lăcătuş la Exploatarea Minieră Uricani. > Răzvan, un copil de numai 10 ani din satul Ciorteşti, judeţul Iaşi, s-a spânzurat în martie 2006, de dorul mamei sale, plecată la muncă în Italia. > Un băieţel de 10 ani din Iaşi, singur la părinţi, s-a sinucis tot în 2006. El dorea ca mama lui să se întoarcă din Italia, unde muncea. Era cel mai strălucit elev din clasa a IV-a a şcolii din localitate. În ziua morţii, băiatul spunea că îşi va aduce mama acasă. ARGEŞ Un copil de 12 ani s-a spânzurat pentru a scăpa de singurătate Andrei Ciurea, un copil de numai 12 ani, din comuna argeşeană Valea Danului, s-a spânzurat, după ce a aflat că mama lui are de gând să plece din nou la muncă în Italia, pentru a-şi putea între- ţine cei trei copii. Băiatul ar fi urmat să rămână acasă doar cu fratele şi cu sora sa, tatăl fiind despărţit de mama lor. O vecină l-a găsit duminică seară pe Andrei cu o funie în jurul gâtului, agăţat de un cireş din apropierea gospodăriei părinţilor. Femeia a chemat imediat medicii de la Ambulanţă, însă copilul era deja decedat. Deşi rudele infirmă faptul că micuţul ar fi avut o viaţă grea în familie, vecinii spun că, pe perioada în care mama lui a fost plecată în Italia, de Andrei nu aveau grijă decât fratele şi sora lui mai mare. Poliţiştii şi procurorii care au ajuns la locul tragediei nu au avut niciun dubiu că Andrei s-ar fi sinucis. Cu atât mai mult cu cât au găsit întrunul dintre buzunarele băiatului un bilet de adio: „Vă iubesc, vă voi iubi şi îmi pare rău că ne-am despărţit certaţi. Soru-mea, ţine-te de şcoală, mamă, ai grijă de casă că lumea e rea. Frate, ţine-te de muncă, tată ai grijă de tine. Mă găsiţi la râu. Şi încă ceva mamă. Acum nu o să-ţi mai ceară nimeni nimic, că te plângeai că îţi cer numai ţie. Vă rog să aveţi grijă de căţelul meu“, era scris în biletul de adio. Copilul învăţa la Şcoala nr. 2 din Curtea de Argeş. Colegii şi profesorii spun că Andrei era un copil introvertit, poate şi din cauza faptului că era foarte puţin sprijinit de familie. Din această cauză, anul trecut acumulase foarte multe absenţe, copilul fiind nevoit să repete clasa a V-a. Şi tatăl lui Andrei spune că băiatul era o fire mai închisă şi sensibilă care suferea foarte mult şi părea tot timpul afectat de problemele familiale. „Nu înţeleg de ce s-a spânzurat. Aseară, de exemplu, a fost foarte vesel, şi-a luat dulciuri, a venit acasă cu ele, nu s-a certat cu nimeni, nu ştiu ce s-a întâmplat. Nu am nimic să-i reproşez, i-am spus ultima dată când l-am văzut să înveţe şi să fie cuminte“, a declarat pentru Mediafax tatăl copilului. (Dan Badea)
Recomandările noastre
