Emmanuel Macron va încerca să risipească „posibile neînțelegeri” cu privire la politica sa de apărare, sâmbătă, la Conferința de securitate de la Munchen, în fața unui public german gata să suspecteze Parisul că promovează Europa pentru a-și servi propriile interese.
Este prima dată când Macron participă la această reuniune mondială anuală pe probleme de securitate. Și vine la Munchen într-un context nesigur: Brexit, deci plecarea din UE a uneia din cele două puteri nucleare ale blocului comunitar, relansarea cursei înarmării la nivel internațional, dezinteresul administrației americane pentru Europa și apărarea acesteia.
Emmanuel Macron s-a angajat încă de la începutul anului pentru „eliminarea neînțelegerilor, clarificarea mesajelor privind problemele de securitate, apărare și politică externă europene”, în special după summitul NATO și după observațiile sale cu privire la „moartea cerebrală” a Alianței Nord Atlantice.
În acest context, scrie Le Figaro, președintele francez, a cărui țară este acum singura putere nucleară din Uniunea Europeană, a rostit recent un discurs la Școala Militară din Paris, discurs îndreptat mai ales către urechile Berlinului.
Liderul de la Elysee a propus partenerilor europeni „un dialog strategic” cu privire la „rolul disuasiunii nucleare franceze” în securitatea colectivă a Europei.
Acest lucru s-ar putea concretiza prin exerciții comune de disuasiune, după cum a sugerat Macron, sau prin utilizarea bazelor europene de către forțele strategice franceze. Un mesaj adresat în special Germaniei, care a contat, după cel de-al doilea Război Mondial, pe umbrela nucleară americană.
Un apropiat al Angelei Merkel, Johann Wadepul, vicepreședinte al grupului parlamentar al cancelarului conservator (CDU), a salutat deschiderea președintelui Macron și consideră că „Germania trebuie să ofere acum un răspuns”.
Dar el a estimat, miercuri, la Berlin, că există și „zone gri” și „întrebări”. „Macron ne-a invitat întotdeauna să gândim european”, a spus Wadepul.
„Dar, nu putem doar europeniza ceea ce este drag germanilor”, de exemplu, bugetul separat pentru zona euro, proiect dorit de șeful statului francez, „trebuie să europenizăm și ceea ce este drag francezilor, și acesta este cazul forței de atac a Franței ”, a adăugat Wadepul, care a provocat vii reacții după ce a estimat că Parisul ar trebui să împartă rachetele sale atomice cu parteneri, prin plasarea lor sub umbrela UE sau NATO. Ceea ce este exclus de Franța.
Presa germană a reacționat amestecat la invitația lui Macron la „dialogul strategic”. „Ceea ce înseamnă acest lucru rămâne vag, în timp ce, pe de altă parte, este foarte clar că doar o singură persoană va continua să decidă” cu privire la arma nucleară franceză, a ironizat săptămânalul Der Spiegel.
Cotidianul conservator Die Welt a mers și mai departe, acuzând într-un editorial dur Franța că-și urmărește „visurile de măreție gaulliană” , anume de „a plasa continentul sub dominația franceză”. Și să precizeze: „Parisul este cel mai apropiat partener, Washingtonul este cel mai important”.
În schimb, Franța a strâmbat mereu din nas în fața angajamentului militar „excesiv de timid” al Germaniei în teatrele de conflict, precum în Sahel.
În timp ce relația dintre Emmanuel Macron și Angela Merkel pare degradată de luni întregi, Parisul a contat foarte mult pentru viitor pe actualul ministru al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, foarte favorabilă unei implicații militare mai mari a Germaniei.
Numai că doamna ”AKK” tocmai ce a anunțat că părăsește șefia CDU și renunță să-i succeadă Angelei Merkel la cancelaria Berlinului.