Aproape 400 de milioane de votanți din 28 de țări sunt așteptați la urne până duminică seară într-un scrutin cu profunde implicații pentru viitorul Uniunii Europene.
Olandezii și britanicii au deschis ieri cele patru zile de vot pentru componența viitorului Parlament European (PE), un scrutin care va fi punctul de pornire pentru reînnoirea majorității instituțiilor comunitare. Circa 375 de milioane de cetăţeni ai UE sunt așteptați la urne până duminică seara pentru alegerea celor 751 de parlamentari din viitoarea legislatură 2014-2019, PE fiind singura instituţie a Uniunii Europene aleasă direct.
Un scrutin divers
Votul, care a început ieri în Olanda şi Marea Britanie, continuă astăzi în Cehia și Irlanda, mâine fiind programate alegeri în Letonia, Malta şi Slovacia. De remarcat că în Cehia votul continuă și sâmbătă, fiind singura țară membră unde scrutinul se desfășoară pe parcursul a două zile. În fine, duminică, 25 mai, au loc alegerile pentru PE în restul, de fapt marea majoritate a celor 28 de state ale Uniunii, inclusiv România. Ca o particularitate, dintre aceste state, Austria este singurul unde pot vota și tinerii începând de la 16 ani, spre deosebire de celelalte, unde vârsta minimă este de 18 ani. De asemenea, de notat că votul este obligatoriu în patru ţări - Belgia, Cipru, Grecia şi Luxemburg.
Numărul deputaţilor trimişi de statele membre diferă în funcţie de ponderea demografică a acestora: de la 96 de deputați pentru Germania, 32 pentru România, la șase pentru cele mai mici țări, printre care Luxemburg, în toate ţările fiind votate liste de candidaţi.
Euroscepticii, pe val
Potrivit celor mai recente estimări făcute publice săptămâna aceasta de site-ul PollWatch, care centralizează sondaje realizate în cele 28 de state membre ale Uniunii, popularii ar urma să rămână cel mai mare grup în Parlamentul European, devansându- i pe social-democraţi. Astfel, grupul Partidului Popular European (PPE) este creditat cu șansa obținerii a 217 locuri în viitorul PE (cu 58 mai puține decât în 2009), comparativ cu 201 pentru S&D - Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (plus şapte locuri). Euroscepticii și extrema dreaptă își confirmă avansul, cu un total de aproape 100 de locuri, de trei ori mai multe decât în actualul Parlament. De repartiția acestor locuri depinde și deznodământul cursei pentru șefia Comisiei Europene, principalii protagoniști fiind luxemburghezul Jean-Claude Juncker (PPE) și germanul Martin Schulz (S&D). Succesorul lui Jose Manuel Barroso va fi ales prin vot în noul legislativ comunitar, Juncker fiind creditat cu cele mai mari șanse.
Sarkozy vrea un Schengen nou
În ziua când au debutat alegerile europene, pe fondul unui val de euroscepticism care va marca scrutinul de anul acesta, fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a cerut o reformă radicală a UE. El a propus ca Acordul Schengen să fie suspendat și să fie înlocuit cu unul la care pot adera țările care adoptă politici de imigrație comune. Pe de altă parte, Nicolas Sarkozy consideră că trebuie suprimate „nu mai puțin de jumătate din actualele competențe comunitare”. Propunerile, publicate de presa franceză și germană, preluată de Agerpres, au scopul de a contracara campania euroscepticilor care au avansat idei similare.
Recomandările noastre
