Bancnotele româneşti şi-au schimbat faţa începând din anul 2000. Dacă până în urmă cu un deceniu banii erau tipăriţi pe suport de hârtie, din 2000 la fabricarea acestora s-a folosit doar polimerul, fapt ce a dus la scăderea semnificativă a tentativelor de falsificare a monedei naţionale.

Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre încercările de falsificare a bancnotelor europene, pentru a căror tipărire se foloseşte, în continuare, hârtia.

“Materialul folosit la tipărirea banilor a condus la descurajarea intenţiilor de contrafacere, din cauza calităţii inferioare a falsurilor rezultate”, a declarat pentru evz.ro comisarul şef de poliţie, Victor Drăghici.

În plus, acesta spune că, denominarea leului, din 2005, a făcut să crească atenţia populaţiei asupra mijloacelor de plată, fapt care a generat scăderea numărului bancnotelor contrafăcute, în circulaţie.

Patru cazuri pe an Cu toate acestea, în România, în fiecare an, se produc trei- patru cazuri ample de falsificare şi punere în circulaţie a banilor.

Potrivit Inspectoratului General al Poliţiei Române, în perioada 2005 – 2008, în acest gen de infracţiuni au fost implicate aproximativ 60 de persoane.

În ceea ce priveşte falsificarea şi punerea în circulaţie a bancnotelor europene, Victor Drăghici spune că tentativele de falsificare a banilor se înregistrează frecvent, iar  “diferenţele constând în calitatea şi cantitatea acestora pe de-o parte, şi a persoanelor implicate şi zone de acţiune pe de altă parte”.

Moneda unică, falsificată doar în Europa

De asemenea, falsificatorii români nu se prea încumetă să reproducă bancnota unică. Potrivit Poliţiei Române, cele mai multe cazuri de bancnote Euro false depistate pe teritoriul României provin din Uniunea Europeană şi sunt introduse în ţară accidental, de către persoane ce îşi defăşoară activitatea în străinătate.

“Din 2005 şi până în prezent, au fost înregistrate patru cazuri semnificative de introducere de bancnotă euro falsificată în România, prin reţele de criminalitate organizate, formate atât din cetăţeni români, cât şi străini. Pe teritoriul României cazuistica de falsificare de bancnote Euro este redusă, infractorii limitându-se la confecţionarea acestora prin folosirea de copiatoare sau imprimante color, fără alte tehnici de prelucrare ulterioară. În aceste situaţii, atât calitatea, cât şi cantitatea bancnotelor contrafăcute a fost slabă ”, susţine comisarul şef Victor Drăghici.

Închisoare, de până la 20 de ani

Cei care se încumetă la o astfel de infracţiune primesc o pedeapsă cuprinsă între trei şi 12 ani, dar  pedeapsa poate ajunge şi la 20 de ani, în cazul în care fapta produce pagube importante sistemului financiar.

De asemenea, potrivit legii, se pedepseşte şi deţinerea de instrumente sau materiale folosite în scopul falsificării de monedă, iar pedeapsa aplicată în acest caz este cuprinsă între şase luni şi cinci ani.

Portretul falsificatorului

Dacă ar fi să întocmim un portret al falsificatorului român, potrivit Inspectoratului de Poliţie, acesta este, în general, tânăr, cu un grad mediu de şcolarizare, dar care se pricepe destul de bine la informatică.

În plus, el provine din mediul urban, “este sociabil şi poat relaţiona uşor cu persoanele cu care intră în contact. Dispune de o anumită independenţă şi mobilitate, putând în scurt timp să se deplaseze pe distanţe relativ mari”, potrivit comisarului de poliţie.