– Evenimentul zilei: Dezvăluiați, în 2017, în Evenimentul zilei, că ați devenit deja milionar în dolari de pe urma volumului „Cartea oglinzilor”, tradus în 38 de limbi. Era vorba de avansurile convenite din contractele de publicare. A mai crescut între timp zestrea dumneavoastră financiară? Sunteți mai bogat? Ce se mai întâmplă cu „Cartea oglinzilor”?

– Eugen Ovidiu Chirovici: Încep cu ultima parte a întrebării: Cartea Oglinzilor a fost deja publicată în acele țări și a devenit un bestseller în multe dintre ele, cum ar fi Olanda, Anglia, Germania, Italia, Franța sau Rusia. A fost, de exemplu, pe locul 1 în Olanda, pe 19 în Germania (Der Spiegel), pe 20 în UK (Sunday Times), pe 9 în Franța și pe 10 în Italia. Dincolo de vânzări, a reușit să adune și o importantă zestre critică, beneficiind de cronici foarte favorabile în publicații ca The Sunday Times, The Guardian, Corriere della Sera, Le Figaro sau El Pais. Pe parcursul ultimilor doi ani s-au publicat atât edițiile cartonate (hardback), cât și cele de buzunar (paperback), de club (book club), electronice (e-book) și audio. În total au fost peste 80 de ediții. Cât despre aspectul financiar, din momentul semnării contractului, riscul trece totalmente pe seama editurii, pentru că avansul stipulat acolo nu este returnabil. Prin urmare am încasat avansurile despre care vorbeam atunci, din care agenția literară care mă reprezintă și-a „tăiat” comisionul de 20 la sută. Dar atenție: un scriitor încasează avansuri foarte mari doar dacă există licitații. Dacă nu, avansul nu depășește douăzeci, douăzeci și cinci de mii de dolari în America, iar în Europa este și mai mic. Iar licitații se organizează, evident, doar atunci când există mai multe edituri care vor să publice manuscrisul și care sunt dispuse să concureze între ele prin condițiile pe care le oferă autorului (avans, tiraj și campanie de marketing). Eu m-am aflat în această fericită situație în Germania, în Marea Britanie, în Franța și multe alte țări și de aceea avansurile au fost foarte mari. Cea mai importantă licitație a fost în Germania, unde s-au înscris la start nu mai puțin de unsprezece edituri. Prin urmare, avansul oferit de fericitul câștigător, Goldmann/Random House Verlag, a ajuns la aproape 500.000 de euro (doar pentru versiunea în limba germană, evident). A fost cel mai mare avans plătit în Europa pentru un roman în anul 2015.

– Tocmai a apărut (și) în România un alt roman marca Eugen Ovidiu Chirovici – „Cartea secretelor”. Sunt voci din presa internațională care susțin că acest volum va avea un succes mai mare decât „Cartea oglinzilor”. Sunt justificate așteptările sau „Cartea oglinzilor” va rămâne lovitura dumneavoastră norocoasă?

– Nu cred că în literatură există lovituri norocoase, ci doar munca de ocnaș pentru a șlefui cuvinte și idei. Cea mai bună definiție a dat-o Hemingway: „Nu e mare lucru de spus despre chestia asta: stai la mașina de scris și sângerezi”. Nu știu dacă al doilea roman al meu în engleză, „Bad Blood”, publicat în România de editura RAO sub titlul „Cartea Secretelor”, va avea succes mai mare decât primul, „The Book of Mirrors”. Important e faptul că încet, încet, îmi construiesc o audiență internațională. E grozav să primești mesaje din Indonezia sau Coreea și să vezi sute de fotografii pe Instagram din Rusia, Brazilia sau Franța.

– Cum este viața în Marea Britanie acum, după Brexit? Cum s-a schimbat existența de zi cu zi a românilor în general, a scriitorului Chirovici în particular? E mai bine, e mai rău?

– Am părăsit Regatul Unit în urmă cu trei ani și m-am mutat la Bruxelles, în Belgia (soția lucrează la Comisia Europeană), însă călătoresc foarte des la Londra. Brexitul nu și-a produs încă efectele, pentru că procesul va deveni efectiv anul acesta, dar subiectul provoacă deja o enormă anxietate în societatea britanică. Nimeni nu știe exact ce va fi, însă e limpede că va urma o perioadă foarte dificilă și nu doar din punct de vedere economic. Votul din 2016 a fost o imensă greșeală și acum mulți britanici realizează acest lucru. Din păcate, mult prea târziu.

– Trăiți exclusiv din scris sau mai aveți și alte îndeletniciri care vă asigură siguranța financiară? Sau milionul adunat în urma primei cărți traduse în engleză vă este suficient pentru un trai liniștit mulți ani de acum înainte?

– Da, mă aflu în fericita situație de a trăi exclusiv din scris. – Care este secretul scriitorului Eugen Ovidiu Chirovici? Cum vă alegeți subiectul cărților, cum scrieți – încet, greu, repede, dezinvolt, reveniți asupra textului inițial? – Scriu prima versiune relativ repede, în două-trei luni, dar șlefuiesc integral textul de cel puțin trei ori înainte de a-l trimite agentului. Îl mai lucrez o dată împreună cu acesta, după care manuscrisul ajunge la editor, care poate veni cu propriile lui idei, atât ca formă, cât și ca fond. Urmează așadar încă două rînduri de editări, mai mult sau mai puțin substanțiale. Cam acestea sunt avatarurile textului care ajunge pe noptiera cititorului.

– Ce înseamnă să fii scriitor în România? Ce înseamnă să fii scriitor în Occident?

– A fi scriitor în România e același lucru cu a fi scriitor în Franța, Germania sau America. Să nu vă imaginați că e mai ușor aici. În SUA, de pildă, în 2017 au fost publicate peste un milion de romane, deci vă dați seama ce înseamnă concurența. În Marea Britanie, media avansurilor încasate de autori a scăzut la jumătate comparativ cu 2010 și doar o mână de scriitori își permit luxul de a trăi exclusiv din scris. La fel stau lucrurile în Franța și Germania. În plus, mai ales în spațiul anglo-saxon, nu poți trimite manuscrisul direct unei edituri (doar cele mici lucrează direct cu autorii), ci ai nevoie de un agent literar. O agenție literară primește cam cincizeci de mii de solicitări de reprezentare pe an, cere cam o sută de manuscrise la lectură, iar dintre acestea din urmă selectează de obicei trei sau patru. Concurența este cumplită.

 

Premiul Nobel, scandalul sexual și valoarea relative

Ce opinie are E. O. Chirovici despre scandalul sexual care a cauzat amânarea Premiul Nobel pentru Literatură din 2018? „Aura unor asemenea distincții începe să se risipească… Oricum, decizia legată de conferirea unui premiu, oricare ar fi acesta, este extrem de subiectivă prin natura ei. Nobelul are – sau avea – o strălucire specială, e adevărat, dar juriul respectiv a luat multe decizii foarte controversate de-a lungul timpului, începând chiar cu prima, când l-a preferat lui Tolstoi pe Sully Prudhomme, un obscur (astăzi) poet și eseist francez. Laurențiu Ulici a alcătuit în anii optzeci și o antologie în două volume intitulată „Nobel contra Nobel”, în care a propus o alternativă la fiecare ediție a premiului”.

„O literatură națională nu se susține doar cu premii”

Există în istoria noastră literară vreun scriitor care să fi meritat acest Premiu Nobel? Eugen Ovidiu Chirovici e prompt: „O literatură națională nu se susține doar cu premii, indiferent de calibrul acestora. Britanicii, nemții, italienii, francezii sau spaniolii au la ora actuală fiecare câte cel puțin zece scriitori sub cincizeci de ani traduși în toată lumea, ca să nu mai vorbim de americani. Polonia are o agenție literară de talie globală, Graal Literary Agency, care își promovează extrem de agresiv scriitorii. Nordicii au venit în ultimul deceniu și jumătate cu zeci de scriitori care vând milioane de exemplare în toată lumea (faimosul val „scandi noir” inaugurat de imensul succes mondial al trilogiei „Millennium” de Stieg Larsson)”.

Să ne vedem de oile noastre!

Există un complex Nobel al scriitorilor români? „Dacă un scriitor român ia sau nu Premiul Nobel pentru literatură ar trebui să fie ultima noastră grijă. Soarta librăriilor, mai ales a celor din orașele mici, de exemplu, ar trebui să ne preocupe mult mai mult”, parează Eugen Ovidiu Chirovici.

 

Dedesubturile pieței de carte din România

Ce crede E. O. Chirovici despre piața de carte din România? De ce rămâne la un nivel atât de scăzut în comparație cu piața altor state vecine sau a unor state din Europa Centrală, gen Cehia, Slovacia, Polonia, Slovenia etc.? Care ar fi motivele acestui eșec cultural? „Am dubii că situația este chiar atât de rea. La noi sunt o puzderie de edituri mici și medii care, împreună, ocupă un segment semnificativ de piață, dar care, probabil, nu raportează corect vânzările”.

Nereguli cu cifrele

Intersantă abordare, pe care Chirovici o diluează cu delicatețe: „Sigur, se citește puțin în România, dar nu pot să cred că vânzările de carte în România sunt mai mici decât în țări gen Slovenia sau Estonia. În Islanda, de pildă, volumul meu, Cartea oglinzilor, a ajuns pe locul 9 în top și a fost nominalizată în 2017 pentru The Icepike Award alături de romanele lui Nesbo și Cleeves, dar s-a vândut în doar circa trei mii de exemplare. Un tiraj spectaculos acolo, mi s-a spus. În România, de exemplu, s-a vândut de peste zece ori mai bine. Deci, ceva nu este în regulă cu cifrele care se vehiculează referitor la piața noastră de carte”.

 

Economist, jurnalist, scriitor, mason

Eugen Ovidiu Chirovici s-a născut la Făgăraș, în data de 11 mai 1964. După ce a absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, în 1988, a fost director economic al Editurii Uniunii Compozitorilor. Între 1992 şi 2000, a ocupat succesiv funcţiile de redactor, şef secţie, redactor-şef adjunct şi redactor-şef al ziarului „Curierul naţional“. Apoi a preluat, ca director executiv, construirea postului B1 TV, pe care l-a condus până în 2002, când a devenit consilier de stat pe chestiuni economice al prim-ministrului Adrian Năstase. Din 2003 până în 2010 a fost Mare Maestru al Lojei Naţionale din România. Începând cu 2008, a ocupat funcţia de consilier la Banca Naţională a României. De aici emigrează în Anglia, la Londra, pentru a fi mai aproape de fiul lui care studia în Insulă, pentru ca astăzi să trăiască, împreună cu soția, în Belgia, la Bruxelles.