Măsurile sanitare prelungite pe mai multe luni, perioadele de carantină și efectele pandemiei de coronavirus par să fi afectat starea de spirit a cetățenilor europeni, devenind acum una dintre cele mai grave probleme pe care o au de rezolvat guvernele tuturor țărilor europene.

Ziarul nostru analizează ultimele date ale Eurobarometrului în care respondenților li s-a cerut să descrie starea lor sufletească actuală, alegând cel mult trei sentimente dintre următoarele opt: incertitudine, speranță, frustrare, imposibilitate, frică, încredere, furie și disponibilitatea de a ajuta.

„Incertitudinea” este cel mai frecvent sentiment (23%) din Uniunea Europeană, urmată de „Speranță” (17%), „Frustrare” (13%), „Imposibilitate” (11%), „Frica” (10%), „Încredere” (9%), „Furia” (7%) și „Disponibilitatea de a ajuta" (7%). 2% dintre respondenți au ales o altă emoție.

 

Predomină „Incertitudinea”

 

Sentimentul de „Incertitudine” predomină în 22 din cele 27 de state membre și este pe primul loc în Cipru (33%), Lituania (31%) și Grecia (30%), în timp ce cele mai mici procente se înregistrează în Bulgaria (18%), în Croația, Suedia și Germania (toate 19%). „Speranța” este cel mai frecvent sentiment în cinci țări Letonia, Estonia, România, Suedia și Bulgaria.

Cele mai mari procente ale persoanelor care spun ca ”Frustrarea” este starea lor sufletească se înregistrează în Grecia și Finlanda (18%), precum și în Danemarca, Belgia și Irlanda (cu câte 17%), în timp ce cele mai mici procente se înregistrează în Lituania (3%), Estonia și Slovenia (ambele cu câte 8%).

Procentul celor care au răspuns că „Imposibilitatea” descrie starea lor emoțională este de 16% în Spania și 15% în Ungaria, în timp ce cel mai mic procent este în Grecia și Portugalia (ambele cu câte 4%). Respondenții din Malta și Franța (ambele cu câte 16%) și din Grecia (13%) au spus că „Frica” descrie starea lor emoțională, în timp ce procentele cele mai mici se găsesc în Bulgaria (4%) și Estonia, Finlanda, Letonia, România și Austria (cu câte 5%).

„Furia” este răspunsul mai des întâlnit în Grecia și Slovenia (ambele 12%) și mai rar în Portugalia (2%).

 

Privire de ansamblu asupra emoțiilor pozitive

 

Cel puțin jumătate dintre respondenți afirmă că „Speranța” descrie starea lor emoțională, cele mai mari rate înregistrându-se în Letonia (26%), Estonia (25%), Portugalia și România (ambele cu câte 24%) ), în timp ce cele mai mici procente se înregistrează în Franța (12%), Spania și Grecia (ambele cu câte13%).

„Încrederea” este starea aleasă mai des de respondenții din Olanda (16%), Finlanda (15%) și mai rar de cei din Cipru și Spania (3%).

„Disponibilitatea de a ajuta” este aleasă mai des de respondenții din Slovenia și Austria (cu câte 13%) și mai rar în Franța (3%).

Pe scurt, sentimentele pozitive sunt mai întâlnite în Bulgaria, Estonia, Austria și România, în timp ce sentimentele negative sunt mai răspândite în Spania, Grecia și Franța.

Comparativ cu sondajul anterior din iulie, a crescut numărul celor care exprimă sentimente de „Incertitudine”, „Imposibilitate”, „Frică”, „Furia” și „Frustrare”, cu rate mai reduse ale sentimentelor de „Speranță” sau „Încredere”.

 

Femeile sunt mai pesimiste, bărbații mai încrezători

 

Femeile sunt mai predispuse decât bărbații să aleagă sentimente negative, precum „Incertitudine”, „Imposibilitate” și „Frică”, în timp ce bărbații sunt mai predispuși decât femeile să opteze pentru „Încredere”.

Cam aceeași este situația și la grupele de vârstă, deși vârstnicii (55-64 de ani) optează mai mult pentru „Incertitudine” și „Imposibilitate” și mai puțin pentru „Frustrare”.

În ceea ce privește nivelul de educație, cei care și-au încheiat studiile la vârste mai mari de 20 de ani simt mai mult „Frustrare” și mai puțin „Frică” și „Furie”, spre deosebire de cei care au abandonat școala la vârste mai mici de 16 ani.

Respondenții care își susțin guvernul național aleg în general emoții pozitive, cum ar fi „Speranța” pentru care optează 46% dintre cei care își susțin guvernul național, comparativ cu 28% dintre cei care i se opun.

 

37% dintre respondenți reacționează față de măsurile restrictive

 

Participanții la studiu au fost întrebați dacă lupta împotriva pandemiei justifică pe deplin restricționarea unor libertăți individuale sau dacă se opun cu tărie oricărei restricții asupra libertăților lor individuale, indiferent de pandemie.

În total, aproximativ șase din zece (59%) spun că pentru combaterea pandemiei sunt justificate recentele restricții asupra libertăților lor individuale, în timp ce 37% se opun acestor restricții.

În patru țări, mai mult de jumătate dintre respondenți afirmă că se opun restricționării libertăților lor individuale, indiferent de pandemie, și anume în Slovenia (59%), Polonia, Bulgaria (58% ambele) și Croația ( 56%), în timp ce mai puțin de un sfert dintre respondenți se opun restricțiilor în Finlanda (21%), Irlanda și Malta (ambele cu 24%).

În 20 de țări, majoritatea respondenților afirmă că restricțiile recente asupra libertăților lor individuale sunt justificate pentru combaterea pandemiei, în timp ce în șase țări Slovenia, Bulgaria, Polonia, Croația, Ungaria și Republica Cehă majoritatea se opune acestor restricții. Opiniile sunt împărțite în Lituania.

În Grecia, 52,8% consideră că restricțiile recente asupra libertăților lor individuale sunt justificate, 46,2% se opun restricțiilor și 1% nu știu sau nu răspund.

 

Bărbații sunt mai neîncrezători

 

Femeile cred mai mult decât bărbații că lupta împotriva pandemiei justifică restricțiile recente asupra libertăților lor individuale (61% față de 55%).

La întrebarea dacă restricțiile sunt justificate, 74% dintre cei cu vârste între 55-64 de ani sunt de acord, în timp ce doar 25% dintre cei cu vârste între 25-34 de ani sunt de acord.

Respondenții care, în general, își susțin guvernul național spun că aceste restricții sunt justificate (68% față de 48% dintre cei care se opun guvernului lor național).

Respondenții care au simțit deja sau se așteaptă ca aceste măsuri să aibă un impact financiar se opun restricțiilor, spre deosebire de cei care nu au simțit sau nu se așteaptă să vadă un impact financiar.

https://www.ethnos.gr/kosmos/135312_koronoios-sto-nadir-i-psyhologia-ton-eyropaion-foboyntai-oi-gynaikes-aisiodoxoyn-oi

Traducerea: Carolina Ciulu/cciulu/fmatei