Partidul Reformist (de centru), aflat la putere în Estonia, a câştigat alegerile parlamentare desfăşurate duminică într-un context de îngrijorare pentru securitatea ţării în faţa Rusiei, potrivit rezultatelor complete publicate pe site-ul Comisiei Electorale, scrie AFP.

Premierul în exerciţiu, Taavi Roivas (35 de ani), cel mai tânăr din UE, va primi din partea şefului statului mandatul de a forma o nouă coaliţie, după ce partidul său a obţinut 30 de mandate din totalul de 101.

Reformiştii sunt urmaţi de Partidul de Centru, prorus, care a obţinut 27 de mandate, de social-democraţi (15) şi de conservatorii din IRL (14 locuri în Parlamentul de la Tallinn).  Cei doi aliaţi actuali - reformiştii şi social-democraţii - nu dispun însă de majoritatea absolută în parlament şi vor trebui să caute un nou aliat.

''Se poate admite că Partidul Reformist va fi în măsură să formeze un guvern'', a declarat pentru AFP Ahto Lobjakas, editorialist al ziarului estonian Postimees. ''Totuşi, negocierile în vederea formării unei coaliţii riscă să fie mai complicate, fiind întreprinse atât cu social-democraţii, cât şi cu conservatorii din IRL'', a adăugat el.

Partidul de Centru, care-şi afişează simpatia faţă de Kremlin, a câştigat un mandat în plus faţă de alegerile legislative precedente, în timp ce celelalte trei partide reprezentate în parlamentul actual au pierdut în favoarea a două noi grupări - liberalii (8 mandate) şi Partidul Popular Conservator (7 mandate), care este împotriva imigraţiei, mai scrie AFP, preluată de Agerpres.

Partidul Reformist a obţinut 26,7% din voturi, Partidul de Centru - 24,8%, social-democraţii - 15,2%, IRL - 13,7%, liberalii - 8,7% şi Partidul Popular Conservator - 8,1%. Nici un alt partid nu a mai trecut pragul de eligibilitate de 5%.

Un alegător estonian din cinci a votat pe internet. Partidul şefului guvernului a câştigat acest vot electronic cu 37,5%, comparativ cu IRL (17,2%) şi social-democraţi (16,9%). Partidul de Centru nu a obţinut decât 7,7% din voturile exprimate pe internet. Rata de participare la vot a fost de 63,7%.

Anexarea Crimeii de către Moscova şi acţiunile ruseşti în estul Ucrainei au fost urmărite îndeaproape de către Estonia, fost republică sovietică cu o populaţie de 1,3 milioane de locuitori, dintre care un sfert sunt rusofoni. Ea şi-a proclamat independenţa în 1991.

Cu câteva zile înainte de scrutinul electoral, la frontiera estoniană au avut loc manevre militare ruse, ceea ce le-a întărit temerile celor care îi atribuie Kremlinului intenţia de a destabiliza fostele republici sovietice.

''Referitor la orientarea prooccidentală a Estoniei, angajarea faţă de UE şi NATO ar putea fi şi mai pronunţată'', ca urmare a întăririi aripii drepte în parlament o dată cu sosirea a două noi partide, a estimat Lobjakas.

Sprijinul faţă de Partidul de Centru se explică prin popularitatea acestei formaţiuni în rândul minorităţii rusofone din Estonia, ţară membră a UE, NATO şi a zonei euro.

În timpul campaniei electorale, partidul prorus a propus în special triplarea salariului minim, până la 1.000 de euro, şi scăderea contribuţiei pentru asigurările sociale, animând o puternică dezbatere în republica baltică ce aplică de mult timp o politică de austeritate foarte riguroasă.

Unele sondaje plasau partidul prorus pe primul loc, dar, potrivit analiştilor, el nu este capabil să găsească aliaţi pentru a forma o majoritate guvernamentală în parlament.