Procesul de despăgubire a foştilor proprietari deposedaţi de regimul comunist e blocat. Statul nu are o soluţie.
Autoritatea pentru Restituirea ProÂprieÂtăţilor a suspendat, pentru şase luni, până în septembrie, acordarea titlurilor de despăgubire şi a celor de conversie. Însă chiar şi deciziile emise sunt blocate de lipsa de fonduri bugetare şi de faptul că resursele Fondului Proprietatea (FP), aşa cum a fost gândit iniţial, s-au dovedit mult prea mici. Înfiinţat în 2005 ca soluţie pentru despăgubirea foştilor proprietari deposedaţi de comunişti, Fondul Proprietatea avea un capital social iniţial de 12,24 miliarde lei (aproximativ 3,3 miliarde de euro), care a fost majorat pe parcurs. Fondul s-a dovedit insuficient, deoarece a fost constituit pe baza estimărilor făcute până în 2004, care evidenţiau un necesar de circa 14 miliarde lei, potrivit fostului ministru de Finanţe, Bogdan Drăgoi. O piaţă cu potenţial
Statul a început să acorde acţiuni FP, în valoare nominală de 1 leu, demarând, în paralel, demersurile pentru selectarea unui administrator care să-l listeze pe bursă. Însă cum procedurile erau greoaie, mulţi dintre cei care s-au văzut cu acţiunile în mână au preferat să le transforme de urgenţă în bani. Astfel, a apărut piaţa gri, unde titlurile FP se vindeau mult sub valoarea nominală, unii speculatori plătind şi 0,2 lei pe acţiune. Cei care au simţit potenţialul acestei pieţe au făcut bani frumoşi. Printre exemplele notabile îi regăsim pe Mihai Rotaru, proprietarul Rotary Construcţii, care are 70 milioane de euro convertiţi în acţiuni FP, sau pe Horia Simu, cel care deţine o parte din producătorul de cupru Cuprom Bucureşti şi acţionarul majoritar al Companiei de Construcţii şi Căi Ferate, cu circa 50 de milioane de euro în acţiuni ale Fondului. Liviu Cătălin Toderiţă, acţionar la Braiconf Brăila, are 15 milioane de euro în acţiuni FP, iar cetăţeanul iranian Madadi Behboud, fratele proprietarului grupului de firme Rădăcini, are la FP 15 milioane de euro.
Franklin Templeton a devenit administrator al FP abia în 2010, iar în ianuarie 2011, Fondul a fost listat la BVB.
Ne puteți urmări și pe Google News
În total, în 11 ani, statul a reuşit să rezolve circa 30.000 de dosare, alte peste 130.000 aflându-se în analiză la ANRP sau la primării. Prin FP, s-au achitat despăgubiri în valoare de 3,5 miliarde de euro, însă, conform ultimelor estimări ale Ministerului de Finanţe, despăgubirile cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului şi pentru confiscările de la culte şi minorităţi se ridică la 70 miliarde de lei (16 miliarde euro), din care 34 miliarde lei pentru cultul romano-catolic. Care este soluţia?
Guvernul a propus, în luna aprilie a acestui an, eliminarea despăgubirilor în natură pentru casele naţionalizate, iar despăgubirile băneşti să fie limitate la 15% din valoarea imobilelor. Această soluţie "nu este realistă, nu e echitabilă, nu este legală şi nici constituţională", susţine Corin Trandafir, avocatul familiilor Malaxa şi Auschnitt.
Şi atunci, care ar fi rezolvarea corectă? Potrivit lui Corin Trandafir, există mai multe variante de deblocare a situaţiei: plata acţiunilor neplătite ale statului la Fondul Proprietatea, crearea Fondului Proprietatea 2 sau acordarea de acţiuni la companiile listate unde statul este acţionar. Alte modalităţi posibile ar fi acordarea altor terenuri în locul proprietăţilor iniţiale, în urma unei evaluări corecte, sau acordarea de obligaţiuni pe termen lung şi mediu. Oricare dintre aceste soluţii ar fi bună "în măsura în care este evaluată corect despăgubirea", conchide avocatul. În iulie expiră termenul de 18 luni acordat statului român de CEDO pentru a revizui legislaţia în materia despăgubirilor.
Recomandările noastre
