Icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu se află în Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” a Lavrei Poceaev, Ucraina. Icoana este renumită în toată lumea slavă ca făcătoare de minuni, fiind cinstită în Rusia, Bosnia, Serbia, Bulgaria, iar acum şi în România.
Icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, icoană renumită pentru miracole, a fost adusă pentru prima dată în România. Alături de creștinii ortodocși, mulți oameni din alte confesiuni se roagă înaintea Icoanei Făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Poceaevskaia”.
Lavra Poceaev, un bastion vechi al Ortodoxiei, adăpostește de aproximativ 400 de ani icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Minunile săvârșite înaintea Sfintei Icoane a Maicii Domnului sunt numeroase și sunt mărturisite în registrele pe care mănăstirea le ține, cu explicațiile detaliate (și semnăturile) făcute de credincioși care prin rugăciune au dobândit eliberare de duhuri necurate, eliberarea din captivitate și care au fost aduși la calea cea dreaptă.
Icoana Maicii Domnului din Poceaev, Ucraina, a fost adusă la o biserica din Sibiu
Icoana este renumnită în lume pentru miracolele săvârşite de-a lungul timpului. Din acest motiv foarte mulţi oameni îşi pun multă nădejde în rugăciunile pe care le fac în faţa icoanei Maicii Domnului de la Kiev care a fost aducă petru prima dată în Români.
Originalul icoanei se află într-o biserică din Kiev și are o vechime de peste 300 de ani. Copia fidelă a icoanei maicii domnului care a fost adusă la Sibiu are aceleași puteri tămăduitoare. De-a lungul anilor a vindecat sute de credincioși de cele mai grele boli. Icoana Maicii Domnului de la Poceaev va rămâne la biserica Ioan Iacob Romanul din Sibiu timp de 9 zile, perioadă în care preoții vor oficia slujbe de maslu.
Sărbătoarea în cinstea icoanei Maicii Domnului de la Poceaev de pe 23 iulie a fost stabilită în amintirea eliberării Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului” de asediul tătarilor din 20-23 iulie 1675.
În vara anului 1675, în timpul războiului de la Zbaraj, din timpul domniei regelui polonez Ioan al III-lea Sobieski (1674-1696), regimentele alcătuite din tătarii care se aflau sub comanda hanului Nurredin, trecând spre Vișneveț, au observat Mănăstirea Poceaev, pe care au înconjurat-o pe trei laturi. Zidurile slabe ale mănăstirii, la fel ca unele clădiri din piatră, nu puteau oferi o prea mare apărare împotriva unui asediu. Egumenul Iosif Dobromirski i-a îndemnat pe monahi și mireni să se transforme în mijlocitori cerești către Maica Domnului și către Sfântul Cuvios Iov de la Poceaev (sărbătorit pe 28 octombrie).
Miracolul înfăptuit de Icoana Maicii Domnului
Monahii și laicii se rugau fierbinte, făcând metanii înaintea icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului și a raclei în care se aflau sfintele moaște ale Sfântului Iov. În dimineața zilei de 23 iulie, la răsăritul soarelui, tătarii s-au adunat pentru a ataca mănăstirea. Egumenul a poruncit să se cânte un acatist Maicii Domnului. Odată cu primele cuvinte, „O Împărăteasă a oștilor îngerești…”, a apărut dintr-odată deasupra bisericii Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, într-un „omofor alb, strălucitor” împreună cu oștile îngerești cu săbiile scoase din teacă. Sfântul Iov era alături de Maica Domnului, se închina ei, implorând-o să apere mănăstirea.
Tătarii au luat armata cerească drept arătare și, în confuziea lor, au început să tragă cu săgeți în Maica Domnului și în Sfântul Iov, dar săgețile cădeau înapoi, rănindu-i pe cei care le lansau. Teroarea a pus stăpânire pe inamici. Cuprinși de panică, au început să fugă fără să se mai uite înapoi, călcându-se în picioare unii pe alții și omorându-se. Apărătorii mănăstirii au încercat să-i urmărească și au luat mulți prizonieri. Unii dintre prizonieri au acceptat ulterior credința ortodoxă și au rămas în mănăstire, potrivit celor relatate de doxologia.ro.