Este foarte posibil ca la următoarea apariţie în faţa instanţei care o chestionează, din anul 2000, o dată la două săptămâni, în privinţa intenţiilor de a-şi continua protestul, Irom Sharmila să spună că renunţa la grevă şi să servească prima sa masă solidă după aproape 16 ani.

Protestul indiencei a început pe 5 noiembrie după ce o unitate paramiliatră a ucis zece persoane în Malom, oraşul său natal. A povestit apoi că fotografiile victimelor publicate în ziare au zdruncinat-o atât de tare încât nu a mai putut să mănânce. Lipsa subită a poftei de mâncare s-a tranformat ulterior într-un protest care avea să devină cel mai lung din istorie, scrie dw.com. Acuzată că intenţionează să se sinucidă, Sharmila  a fost arestată şi internată forţat într-un spital unde a fost hrănită, conform deciziei instanţei, printr-un tub nazal.

Întrebată într-un interviu de unde găseşte puterea să-şi continue protestul, indianca a răspuns că “inspiraţia gestului său îi este dictată de conştiinţă”. Vizibil slăbită, grevista, acum în vârstă de 44 de ani, a rămas în permanenţă neclintită în decizia de a determina abolirea unei legi în vigoare din 1958 care permite armatei să folosească violenţa împotriva populaţiei civile. “Această lege permite forţelor militare să aresteze suspecţii rebeli şi chiar să-i împuşte chiar dacă nu este dovedit că aceştia au comis ceva ilegal”, a explicat Arijit Sen, coordonatorul al Amnesty International India.

Irom Sharmila ar intenţiona să renunţe la greva foamei pentru a intra în politică încercând să rezolve astfel problema pentru care militează de 16 ani.

The Guardian scrie că decizia indiencei de a ieşi din greva foamei este posibil să fi fost influenţată şi de prietenul acesteia Desmond Couhtino, un bărbat cu origini britanice.

În ultimii 16 ani, Sharmila a fost eliberată sporadic din custodia poliţiei, însă în ultimele luni doar puţini oameni au fost lăsaţi să o viziteze la Institutul medical Jawaharlal Nehru, unde se află în prezent sub pază poliţiei.

Te-ar putea interesa și: