Serviciul Român de Informaţii i-a comemorat pe luptătorii antiterorişti şi contraterorişti căzuţi la datorie în cei peste 30 de ani de existenţă a structurilor de intervenţie antiteroristă şi contrateroristă din România.. La Monumentul închinat Eroilor Antiteroriști, ridicat in locul in care au fost ucişi luptatorii USLA, în noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989, a avul loc, vineri, un ceremonial de depuneri de coroane.

In prezenta conducerii SRI, precum și a cadrelor active, în rezervă și a familiilor eroilor au fost comemorati luptatorii antiteroristi, la Monumentul Luptătorului Antiterorist. Denumit şi Monumentul eroilor USLA, acesta a fost ridicat în Bucureşti pentru cinstirea memoriei luptătorilor Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă (USLA) ucişi în noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989, zile de început a Revoluţiei Române din 1989. Iniţial, toţi au primit distincţia de eroi-martiri ai Revoluţiei. După 21 de ani, titlul le-a fost retras, pe motiv că CNSAS a declarat că au făcut poliţie politică, fără a fi luată în calcul funcţia lor de ofiţeri ai Securităţii şi implicit colaborarea lor inerentă cu această structură.

Monumentul, ridicat prin grija Serviciului Român de Informaţii (SRI) chiar în locul unde aceştia au murit, a fost inaugurat la 20 decembrie 2012 pe bulevardul Drumul Taberei, la intersecţia cu bulevardul Vasile Milea, în prezenţa şefului SRI, de atunci, George Maior.

Pe monument este înscris textul: „În acest loc au căzut la datorie şapte luptători antiterorişti, în 24 decembrie 1989”. Monumentul este închinat şi tuturor eroilor căzuţi în misiunile antiteroriste înainte şi după 1989.

Măcelul din decembrie 1989

Din descrierea facuta pe ro.wikipedia.org,  reiese ca, la ordinul generalului Nicolae Militaru, luptătorii USLA conduşi de colonelul Gheorghe Trosca au fost chemaţi să apere de terorişti sediul MApN, clădire care în prezent este sediul Marelui Stat Major, cu toate că Ministerul era, oricum, apărat de tancurile armatei. De reţinut că ministrul Nicolae Militaru i-a cerut insistent colonelului Ion Ardeleanu, comandantul USLA, ca luptătorii chemaţi în ajutor să fie conduşi neapărat de colonelul Trosca. Ordinul efectiv de tragere a fost transmis tancurilor din faţa MApN de colonelul Safta care a fost avansat, ulterior, ca general. Ulterior s-a dovedit că prin chemarea lor s-a urmărit, de fapt, o diversiune. Imediat ce cele două echipaje USLA, îmbarcate în două ABI (Autovehicule Blindate pentru Intervenţie, pe şasiu ARO 240) au ajuns în imediata apropiere a Ministerului Apărării Naţionale, deşi au transmis prin sistemul de comunicaţii militare parola şi tipul de misiune pentru care fuseseră convocate, au fost prinse într-o ambuscadă, s-a deschis foc asupra lor şi opt dintre luptătorii USLA şi-au pierdut viaţa iar alţi patru au fost răniţi grav..

Eroii USLA

Cinci oameni au supravieţuit măcelului comandat din sediul MApN: Romulus Garz, Ştefan Soldea, Petre Găinescu şi Ionel Păduraru, luptători ai USLA, precum şi Constantin Isac care fusese trimis în misiunea de apărare a sediului MApN ca reprezentant al FSN..

Eroii USLA cinstiţi prin acest monument sunt următorii:

Gheorghe Trosca (colonel, şef de Stat Major în cadrul USLA),

Eugen Trandafir Cotună (locotenent-colonel),

Andrei Ştefan (sublocotenent),

Ion Muicaru (sublocotenent),

Emil Oprea (sublocotenent),

Florin-Constantin Surpăţeanu (sublocotenent),

Teodor Neagoe (sublocotenent),

Ion Costache (sublocotenent).