Eroare majoră făcută de autorități în cazul Caracal. O voce cu greutate naște o nouă teorie

Eroare majoră făcută de autorități în cazul Caracal. O voce cu greutate naște o nouă teorie

Cazul Caracal naște multe semne de întrebare și printre persoanele specializate. Doru Ioan Cristescu, fost procuror-șef DIICOT, care a instrumentat dosare importante precum ALRO, Omar Hayssam și Bancorex, a dezvăluit că sunt multe greșeli făcute în ancheta de la Caracal.

Doru Ioan Cristescu a venit cu lămuriri despre modul în care s-a desfășurat ancheta după ce a urmărit cu atenție modul în care s-a acționat. „Am urmărit acest caz de la început în scop strict didactic. E o speță care va face multe valori din punct de vedere didactic, asemenea lui Rîmaru, asemenea cazului Colectiv. Am constatat, vrând, nevrând, că au fost niște aspecte de disfuncționalitate încă de la început. Împart investigația derulată în acest caz în două părți mari și esențiale. Prima parte, desfășurată la nivel local de polițiști și procurori din zona respectivă, și partea a doua, în momentul în care a intervenit DIICOT-ul. Știu, cunosc oamenii de la DIICOT, cunosc profesionalismul lor și voi demonstra priceperea lor”.

Fostul procuror e de părere că proba științifică a IML, care demonstrează că a fost găsit ADN-ul Alexandrei în butoiul din curtea lui Gheorghe Dincă, nu prea poate fi combătută.

„Pătrunderea în câmpul infracțional la locul unde s-a comis o faptă trebuie să se facă în anumite condiții. Institutul Național de Criminalistică al Poliției, procurorii, polițiștii de la investigații criminale cunosc că în cazuri de mare violență, cum e infracțiunea îndreptată împotriva Luizei și Alexandrei, trebuie să ai un anumit comportament profesional. Poliția are criminaliști, e o școală de criminalistică românească desăvârșită, nu se poate să intre fără mănuși în câmpul infracțional. Oare s-au contaminat niște probe prin intervenția necorespunzătoare standardelor în materie? Eu zic că poate fi remediată această situație a presupusei contaminări. Dar noi suntem în prezența unor urme biologice. Sunt urme de sânge, materie dentară, care dacă ar fi fost contaminate de cineva s-ar fi regăsit ADN-ul care a contaminat, nu a persoanei de la care provine urma respectivă. Eu am înțeles că s-au găsit urme biologice. Materia dentară găsită, vreo 20 și ceva de dinți despre care IML a demonstrat că 99,93% e ADN-ul Alexandrei.. e o probă științifică. Această probă certă științifică emisă de IML greu poate fi combătută. Nu poate fi adusă acuza unei contaminări, cel puțin a dinților”.

Ne puteți urmări și pe Google News

„Ce aș fi făcut eu, pentru a înlătura orice fel de dubiu în legătură cu posibilitatea incinerării în acel butoi fără fund, aș fi consultat fie INSEMEX-ul de la Petroşani, care a fost consultat și în cazul Colectiv, fie Facultatea de Mecatronică de la Academia Militară, care cu asta se ocupă. O banală întrebare.. într-un recipient de genul acelui butoi, se poate aduce un grad de temperatură ridicat pentru incinerarea unui cadavru”.

„Nu am niciun fel de dubiu în privința probelor INML, cum că ADN-ul ar fi al Alexandrei. Eu, dacă aș fi anchetatorul cauzei, m-aș îndrepta cu solicitarea unor răspunsuri la Institutul de Fizică Atomică, la Institutul de Fizica Radiațiilor. De ce? Pentru că ADN-ul are niște molecule și la aceste institute există echipamente care pot să pătrundă în molecula ADN-ului și să stabilească niște elemente în plus. Dar asta aș face ca să suplimentez, peste concluzia științifică certă dată de IML”.

„Pot fi emise niște suspiciuni de plantare de probe, nu știu cine le-a făcut, putea să le facă Dincă sau altcineva. Pentru a îngreuna ancheta, să complice activitatea investigatorilor. La Luiza sunt niște dubii în sinea mea legate de faptul că pe urmele găsite la lizieră nu s-a așternut trecerea vremii, frunze căzute, praf.. dar nu cunosc cine a recoltat acele urme, cum au fost transportate, manipulate, ambalate”.

Ioan Cristescu a spus că un personaj precum Dincă acționează în 60-70% din cazuri de unul singur.

„Din câte știu eu, un personaj care își transformă dorința de exploatare sexuală pentru fete tinere și e pretabil la omucidere pentru a-și ascunde aceste chestii ale lui, există varianta cu cel mai mare procent, de 60-70% că acționează solitar, nu are nevoie de complici. Are nevoie de complici eventual pentru prestația sexuală, dar nu pentru ceea ce a făcut el în acest caz. A luat fata din stradă, a pus-o în mașină, a imobilizat-o, a dus-o acasă. De obicei, aceste personaje acționează singure. Dar el are prieteni, vecini, are oameni din viața lui care vor să-l ajute, care vor să pună bețe în roate anchetei. De ce credeți că Dincă a spus prima dată în Dunăre? Pentru că o ia apa și se duce, la revedere, drum bun. Dacă luăm în seamă această versiune, că urmele alea au fost plantate acolo, în mod sigur a avut un complice”.

„Legea conferă dreptul inculpatului de a adopta orice fel de atitudine o crede de cuviință pe parcursul anchetării sale. În cazul Dincă, acesta baleiază de la recunoaștere în extenso a unor fapte, inclusiv omuciderea, apoi negarea unor aspecte care îți deschide drumul către obținerea de probe. El este un tip atipic, personalitatea lui. Anchetatorii DIICOT s-au folosit permanent de un psiholog în această anchetă. Raportul final al acestui psiholog va conferi judecătorului cauzei personalitatea acestui individ și de ce el are anumite vulnerabilități, anumite irascibilități la diferite întrebări, de ce nu face o recunoaștere deplină. Am văzut că a cerut să fie singur în camera de arest. Există și posibilitatea să vrea să se sinucidă. Se pare că a intrat într-o depresie”.

„În decursul anilor, în istoria criminalisticii românești au fost inculpați cu fapte mult mai grave decât asta. Aici sunt două omucideri. Au fost inculpați care au avut mai multe fapte de omucidere care nu au cerut să fie lăsați singuri”.