Ankara face parte din NATO, are dialoguri cu Occidentul şi visează la intrarea în Uniunea Europeană, dar în acelaşi timp flirtează cu aceia pe care-i consideră duşmani, în special cu Rusia şi are politica islamismului cel mai radical. Iar în acest context Trump nu are linişte.

Cazul cel mai emblematic care descrie cel mai bine această situaţie priveşte acordurile militare stipulate de Erdogan, în care a obţinut avioanele F-35 de la Statele Unite şi aproape imediat sistemele antirachetă de la Moscova. Acesta este mărul discordiei care pune în primejdie relaţiile diplomatice dintre guvernul turc şi cel de la Washington.

Furia Statelor Unite

Statele Unite  au fost foarte clare: ori Turcia încetează acordurile luate cu Rusia pentru sistemele antirachetă S-400, ori adio bombardierelor F-35. Motivul s-a lămurit imediat: achiziţionarea S-400 comportă riscul ca specialiştii consultanţi ruşi să aibă dificultăţi într-un eventual contact cu avioanele de război americane dotate cu o tehnologie ''stealth'', foarte secretă. Un impediment pentru Ankara, care deja căzuse la înţelegere cu Rusia, atât din punct de vedere economic, cât şi cel operativ (tehnicienii turci au fost deja instruiţi cum trebuie).

Armamente ruseşti pentru Turcia

În următoarele două luni Rusia va fi în măsură să furnizeze S-400 Turciei. Erdogan trebuie să aleagă în ce tabără se poziţionează: acum alegerea este inevitabilă, nu se mai poate face pe furiş. Cameleonul va trebui să aleagă o culoare şi s-o menţină, cel puţin în ceea ce priveşte chestiunea militară. SUA au transmis poziţia lor Ankarei prin intermediul unei scrisori, subliniind că cele două tehnologii militare sunt incompatibile între ele.

Planul B al lui Erdogan

Erdogan ar putea să se irite la rândul său şi să dea de pământ cu pactul SUA. Dacă Washingtonul ar întârzia vinderea F-35, Turcia are gata planul B: avioanele de vânătoare ruseşti Su-57. În acest caz toate armamentele Sultanului ar fi made in Rusia, iar punţile militare cu Casa Albă ar deveni imprevizibile şi ar putea prejudicia chiar interesele NATO.

Rădăcinile tensiunilor dintre Ankara şi Washington

Senzaţia e că Turcia încearcă un pretext potrivit pentru a se îndepărta de SUA, scrie în editorialul său  Federico Giuliani. Rădăcinile tensiunii dintre Ankara şi Washington sunt mai profunde decât apar la prima vedere. Liderul Fetullah Gulen, acuzat de guvernul turc că a organizat lovitura de Stat din 2016, se află pe teritoriul american. Erdogan a rămas deziluzionat de comportamentul lui Trump, fiindcă Sultanul spera ca Donald Trump să-i încredinţeze ostaticul, însă a sperat degeaba. Mai e de luat în considerare capitolul legat de kurzii sirieni, aliaţi cu americanii împotriva ISIS, dar consideraţi de turci drept terorişti. Erdogan visează să transforme Turcia într-o putere globală, iar pentru aceasta nu ţine cont de cheltuieli: oricine poate fi un aliat astăzi, dar poate deveni un duşman mâine. Statele Unite, însă, nu intenţionează să fie bătaia de joc a nimănui.