Ultimele zile au adus o schimbare de ton față de un eventual acord UE – Turcia în ceea ce privșete criza imigranților. Joi seara, se remarca o serioasă îndoială în declarațiile șefilor de state și de guverne reuniți la Bruxelles, anunțând dificultatea negocierilor de vineri.

Premierul turc Ahmet Davutoglu, care a sosit în capitala Belgiei în dimineața de vineri, a avertizat liderii europeni că problema refugiaților nu este „o târguială, ci o chestiune de valori umanitare, ca și de valori europene”.

Într-un discurs la televiziune, președintele turc, Recep Erdogan, a repetat tot vineri că UE ar trebui să se uite în propria ogradă înainte de a spune Turciei ce trebuie să facă pentru a rezolva criza imigranților.

Erdogan a transmis un avertisment dur liderilor europeni de a înceta cu complezența față de kurzi.

Șeful guvernul turc trebuia să se întâlnească vineri cu președinții Consiliului și Comisiei Europene, Donald Tusk și Jean-Claude Juncker, în prezența premierului olandez Mark Rutte, a cărui țară exercită președinția semestrială a UE.

Baza discuțiilor trebuia să fie un proiect redactat joi seara de cei 28 de șefi de state și guverne. Le Monde susține că acesta este mult mai puțin favorabil față de anumite pretenții ale Ankarei, în comparație cu documentul redactat pe 7 martie, la presiunile Angelei Merkel.

Acela prevedea expedierea în Turcia a tuturor imigranților care ajung în Grecia, urmând ca pentru fiecare dintre ei care este originar din Siria, Turcia să trimită în Europa un sirian din taberele sale de refugiați, presupus cu documente în regulă.

Pentru aceasta, Turcia pretinde ajutoare de șase miliarde de euro (cu trei mai mult decât ceruse inițial), ridicarea vizelor până la 1 iunie pentru ca cei 70 de milioane de cetățeni turci să aibă liber acces pe teritoriul UE și accelerarea negocierilor de integrare a Turciei în Uniune.

Din 7 martie, când Merkel i-a pus pe liderii europeni în fața „documentului împlinit”, după o negociere aparte cu premierul turc, au apărut mai multe semne de întrebare, în primul rând legate de libertatea presei din Turcia, pe fondul închiderii de către Ankara a mai multor redacții și refuzul de a prelungi viza unui ziarist de la Der Spiegel.

Premierul belgian, Charles Michel, declara înainte de summit-ul de la Bruxelles:

„Este o problemă foarte serioasă (...) Mai bine să nu avem nici un acord, decât să avem un acord prost. În orice caz, nu este vorba de un cec în alb (pentru Turcia – n.r.)”

Nici liberalizarea vizelor nu este privită cu ochi buni. Mai multe state se opun unei „flexibilizări” a celor 72 de criterii pe care Turcia trebuie să le îndeplinească. Mulți lideri europeni au evocat necesitatea creării unui mecanism ca o „frână de urgență”, pentru cazul în care lucrurile nu ar lua turnura prevăzută. Unul dintre cei, citat de același ziar francez, afirma:

„Trebuie să evităm o cacealma sau un proces ireversibil.”

Președintele Hollande a promis că va trata cu toată seriozitatea chestiunea respectării drepturilor omului în Turcia: „Vom fi de o franchețe totală”.