Social
Enigmele din spatele conștiinței. Ce se întâmplă în creierul nostru în fiecare moment al zilei
Sursa foto. EVZ Timp de mai multe secole, omenirea s-a străduit să înțeleagă natura precisă a conștiinței umane. Ca indivizi, simțim că știm ce este conștiința, deoarece o experimentăm zilnic. Este acel sentiment de proprietate și control asupra gândurilor, emoțiilor și amintirilor noastre. Însă, știința nu a ajuns încă la un consens asupra naturii conștiinței.
Mulți oameni de știință au adoptat o poziție dualistă asupra naturii conștiinței. Chiar dacă conștiința este generată de creier, dualismul susține că mintea este distinctă de trăsăturile noastre fizice și că conștiința nu poate fi înțeleasă doar prin studiul creierului.
Un număr tot mai mare de dovezi din domeniul neuroștiinței cognitive atrag atenția asupra faptului că multe funcții psihologice sunt generate și realizate în afara conștientizării noastre subiective, printr-o gamă de sisteme cerebrale rapide și eficiente inconștiente. Spre exemplu, dimineața, recâștigăm conștiința fără niciun efort deliberat, recunoaștem și înțelegem instantaneu formele, culorile, modelele și fețele pe care le întâlnim.
Modul în care devenim conștienți de gânduri, sentimente și lumea din jurul nostru, sugerează cum conștiința este generată și controlată de sisteme cerebrale de care nu suntem conștienți. Deși este clar că atât experiența, cât și conținutul conștiinței sunt reale, o explicație științifică ar fi că acestea sunt fenomene secundarea bazate pe mașinațiile creierul în sine. Cu alte cuvinte, experiența noastră subiectivă a conștiinței este reală, însă funcțiile de control și proprietate pe care le atribuim nu sunt reale.
Ne puteți urmări și pe Google News
Un studiu al creierului
Neurologii Peter Halligan și David A Oakley susțin că atribuirea funcțiilor cognitive conștiinței, ar putea genera confuzie și o întârziere în înțelegerea mai bună a psihologiei și a comportamentului uman. Cei doi consideră că ar trebui redirecționate eforturile către studierea creierului inconștient și nu a funcțiilor atribuite anterior conștiinței.
Acest lucru nu ar exclude investigația psihologică asupra naturii, originilor și distribuției credinței în conștiință. Însă, acest lucru ar însemna să fie orientate eforturile academice asupra a ceea ce se întâmplă în spatele conștientizării noastre, unde au loc procesele neuro-psihologice reale.
Propunerea celor doi neurologi este satisfăcătoare, atât din punct de vedere personal, cât și emoțional, însă aceștia consideră că oferă și un cadru viitor pentru investigarea minții umane. Unul care privește mecanismul fizic al creierului și nu “fantoma” care este numită în mod tradițional, conștiință, conform unexplained-mysteries.
Recomandările noastre
