La două zile după ce şi-a expus noua strategie pentru Africa, preşedintele Repulicii începe miercuri un turneu diplomatic crucial în Africa Centrală, în situaţia în care influenţa franceză scade pe continent. Prima etapă delicată, în Gabon, unde şeful statului va cina împreună cu preşedintele Ali Bongo. O întâlnire interpretată de opoziţia gaboneză ca un semn de sprijin al Franţei pentru un regim contestat. La rândul său, Palatul Élysée insistă pe agenda de mediu a preşedintelui, cu participarea sa la un summit privind apărarea pădurilor tropicale.

Într-un climat de neîncredere îşi începe preşedintele francez miercuri, 1 martie, la Libreville, un turneu de patru zile în Africa Centrală, ocazie să-şi pună la încercare "noua relaţie pe care o doreşte cu un continent pe care influenţa Franţei scade continuu.

Şeful statului este aşteptat spre seară în capitala gaboneză, prima etapă a unui turneu care îl va duce apoi în Angola, în Congo şi în Republica Democratică Congo.

El face a 18-a călătorie în Africa de la începutul primului său mandat, în 2017. Mai ales, merge la două zile după ce şi-a prezentat, la Paris, strategia africană pentru următorii patru ani.

Luând act de resentimentul tot mai mare faţă de Franţa, fostă putere colonială, Emmanuel Macron a făcut apel luni la "edificarea unei noi relaţii, echilibrate, reciproce şi responsabile [cu Africa]".

Astfel, el a anunţat o reducere a prezenţei militare franceze, concentrate de zece ani pe lupta contra jihadismului în Sahel, dar devenită reprezentarea moştenirii coloniale în ochii unui tineret avid de o "nouă" independenţă.

"Africa nu este un domeniu rezervat", a spus şeful statului, susţinând o "atitudine de modestie şi de ascultare", în prelungirea discursului său de la Ouagadougou din noiembrie 2017.

Să se întoarcă pagina "FranceAfrica"

Din august 2022, armata franceza a fost dată afară din Mali şi din Burkina Faso de juntele aflate la putere în aceste două ţări. Ea a părăsit în decembrie şi Africa Centrală, unde intervenise pentru a pune capăt unor violenţe interetnice.

Susţinută de mercenarii grupului Wagner şi de campanii de dezinformare care alimentează sentimentul antifrancez pe reţelele sociale, Rusia încearcă să obţină tot mai multe avantaje faţă de Paris în sfera de influenţă istorică a acesteia.

Emmanuel Macron intenţionează de acum să se sprijine pe societatea civilă şi pe diaspora africană din Franţa pentru a întoarce pagina "FranceAfrica", multă vreme compusă din legături tulburi şi sprijinul potentaţilor locali.

"Interesul nostru este în primul rând democraţia", susţine el, promiţând de asemenea să "apere interesele" economice franceze acolo unde multe ţări, de la China la Turcia, înaintează deschis.

Exerciţiul se anunţă delicat în Gabon, unde opoziţia îl acuză că îl "legitimează" prin vizita sa pe preşedintele Ali Bongo, ales în condiţii controversate în 2016 şi probabil candidat la realegerea sa în acest an.

Acesta îl va primi de miercuri seara pentru o cină, urmată joi de un panel la summitul One Forest (One Forest Summit) privind păstrarea pădurilor tropicale.

"Pe bună dreptate sau nu, gabonezii interpretează venirea dumnevoastră în ţară ca pe o expresie a sprijinului Franţei pentru regimul în funcţie, pentru a favoriza menţinerea sa la putere", au spus principalii lideri politici ai opoziţiei gaboneze.

Emmanuel Macron negă orice demers "politic" şi asigură că unicul scop al vizitei este summitul pădurilor din bazinul Congo, primul plămân al planetei, potrivit Palatului Élysée, ameninţate de exploatarea intensivă agricolă.

La fel la Luanda, unde va semna vineri un parteneriat pentru dezvoltarea filierei agricole în Angola, ţară petrolieră de prim plan, dar unde majoritatea populaţiei trăieşte în sărăcie.

Preşedintele angolez, Joao Lourenço, reales în 2022, reprezintă continuitatea Mişcarii Populare pentru Eliberarea Angolei (MPLA), la putere de la dobândirea independenţei de Portugalia, în 1975, şi multă vreme partid unic.

Emmanuel Macron va face apoi o scurtă escală la Brazzaville, unde preşedintele Denis Sassou Nguesso este la putere de aproape 40 de ani, o întâlnire care riscă şi aici să apară în contracurent cu discursul lui de luni.

Republica Democratică Congo, fostă colonie belgiană, dar şi, mai târziu, cea mai mare ţară francofonă din lume, îi va oferi, fără îndoială, o mai bună oportunitate să-şi desfăşoare viziunea despre Africa, potrivit france24.com

Dar şi aici, preşedintele Félix Tshisekedi, la putere din ianuarie 2019, se pregăteşte de alegeri în acest an şi opoziţia nu vede cu ochi buni această vizită.

Preşedintele francez va fi foarte aşteptat să se exprime în legătură cu criza din estul ţării, unde Rwanda este acuzată că sprijină rebeliunea M23 şi unde el a încercat, zadarnic, o mediere.

 

(Traducere Rador)