În urmă cu un an a început guvernarea PSD-ALDE cu un program care pe hârtie arăta cel puţin ambiţios. În domeniul agriculturii au promis o absorţie de fonduri de 9,7 miliarde euro în următorii patru ani, în condiţiile în care noi am atras doar 12 miliarde în primii 10 de ani de UE. Evenimentul zilei a stat de vorbă cu Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Pro Agro, una dintre cele mai mari asociaţii profesionale din domeniu, pentru a vedea cât din ceea ce a propus PSD în campanie a realizat în primul an de guvernare

Cea mai importantă promisiune din programul de guvernare al PSD se referă la absorbţia fondurilor europene. În program a promis refacerea ghidurilor pentru aplicanţi şi îmbunătăţirea procedurilor. Conform lui Emil Dumitru, ghidurile şi procedurile sunt marea problemă, dar şi mai grav este că problema pare a fi fost creată artificial încă de când a fost concepută strategia României pentru agricultură pentru perioada 2014-2020.

Veşnica problemă a absorţiei de fonduri europene: ne punem singuri beţe în roate

„Aici s-a început greu pentru că strategia pentru 2014-2020 nu s-a făcut bazându- se pe nevoile fermierilor şi a fost dubios că strategia a fost făcută de o firmă privată austriacă. A fost instituită foarte multă birocraţie, care este introdusă de cele mai multe ori de România. Aducem adeverinţă când nimeni la Bruxelles nu ne cere adeverinţă. Unii fac seminarii şi iau toţi banii europeni şi alţii fac ghid de condiţii artificiale în care le explică fermierilor de fapt că nu se pot lua bani”, ne-a explicat Emil Dumitru.

Atragem fonduri, dar investim prost

Întorcându-ne la primul an de guvernare PSD-ALDE, Emil Dumitru spune că totuşi în anul 2017 s-au absorbit fonduri de aproape 1,6 miliarde de euro în agricultură, ceea ce este un lucru foarte bun. „Am o singură critică. De foarte mult timp finanţăm simple achiziţii de utilaje şi unele ferme, care au capabilitate financiară, se supradotează iar sectorul zootehnic, unde sunt proiecte complexe de construiţii, are de suferit. Cred că ar trebui ca pe viitor acest deziderat de zootehnizare a României să nu fie un simplu dicton şi să devină o prioritate pentru că altfel, pe viitor, acest deficit comercial, care anul acesta ajunge la aproape un miliard de euro, va creşte. Noi producem grâu şi porumb şi le exportăm, adică exportăm materie primă şi implicit subvenţie şi importăm produse finite cu valoare adăugată mare. O ţară agricolă care are deficit de balanţă comercială nu poate fi considerată o ţară respectabilă”, este de părere Dumitru.

Achim Irimescu FOTO: EVZ

Cine este cel care le-a dat austriecilor pe mână strategia naţională agricolă

Dacă ne întoarcem în urmă cu cinci ani, în vara anului 2013, descoperim similarități cel puţin ciudate al modului cum a fost făcută strategia în domeniul agriculturii pentru perioada 2014-2020. În iulie 2013, Achim Irimescu, la vremea respectivă secretar de stat în Ministerul Agriculturii din Guvernul condus de Victor Ponta, anunţa sec: „În această săptămână am semnat cu compania austriacă de consultanţă GBI Consulting contractul pentru realizarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020”. Austriecii au primit pentru a scrie strategia PNDR 3,5 milioane de euro fără TVA. Surse din cadrul Ministerului Agriculturii ne-au spus că atribuirea acestui contract austriecilor a fost cu atât mai ciudată cu cât studiile şi datele statistice pentru realizarea strategiei au fost livrate de opt institute de cercetare româneşti. Practic austriecii nu au făcut altceva decât să „asambleze” datele primite de la români şi să primească câteva milioane de euro. Asociaţiile de producători au sesizat în ultimii ani că strategia făcută de austrieci este proastă. De altfel, imediat după ce austriecii au livrat strategia PNDR pentru 2014-2020,la începutul anului 2014, Achim Irimescu a plecat din funcţia de secretar de stat de la ministerul Agriculturii şi s-a întors la Reprezentanţa României de la Bruxelles, ca expert în domeniul agriculturii.

Un caz ciudat în relaţia României cu Republica Moldova

Un alt aspect ciudat al relaţiei noastre cu austriecii se referă la Republica Moldova: „România, în concurenţă cu Austria, nu a reuşit nici măcar să câştige managementul programului de preaderare în Republica Moldova. Aici ar fi trebuit să ne spună Ministerul Agriculturii cum a fost posibil ca autriecii să cunoască oferta noastră în Republica Moldova. Dar nu are legătură cu Guvernul acesta. Sunt nişte experţi ai unui stat care licitează şi care fac instruirea țării care se află în proces de preaderare. Aşa am avut şi noi experți din Franţa şi din Spania când am făcut legislaţia de preaderare”.

​

Marea problemă: lipsa de viziune

Chiar dacă s-au făcut paşi importanţi în agricultură în 2017, marea problemă pare să rămână lipsa de viziune a celor care conduc ţara. „Investim prea mult în prezent şi prea puţin în viitor. Avem alocaţi doar 100 de milioane de euro pe patru ani pentru institutele de cercetare din subordinea Academiei, ceea ce înseamnă subfinanţare de fapt. Vă dau un exemplu. Compania Du Pont Pioneer din Statele Unite, care activează în domeniul pesticidelor şi seminţelor, are o cifră de afaceri de 14 miliarde de dolari anual şi 1,4 miliarde îi investeşte în cercetare. Practic ei investesc 1,4 miliarde pe an pe o nişă de cercetare din agricultură şi noi promitem 100 de milioane pe patru ani pentru tot spectrul agricol. Directorul ei este un român emigrat în America, dar pe care nu l-a căutat niciun oficial al statului român pentru a-i cere ajutorul, în condiţiile în care este un specialist recunoscut şi care ar fi dispus să ajute”, ne-a spus preşedintele Pro Agro.

Primul program dedicat exclusiv agriculturii

Emil Dumitru, preşedintele Federaţie Pro Agro, a explicat pentru EVZ că este pentru prima oară când un partid se preocupă atât de clar de domeniul agriculturii: “Faptul că a existat un program pentru agricultură, ca un segment important, este un lucru pozitiv pentru orice partid. De maniera asta foarte clară a unor măsuri propuse nu ştiu să fii existat un astfel de program”.

S-au dat mai multe subvenţii decât în anul 2016

Prima promisiune a programul este că subvenţiile pentru fermieri se vor plăti la timp şi se pare că au reuşit. “Plata la timp a subvenţiilor a fost laitmotivul pe care au comunicat. Sistemul informatic care procesează cererile funcţionează şi nu mai este greoi că în trecut. Este de apreciat ca Mininisterul Agriculturi a decis ca la 15 mai să se depună cererile de plată pentru suprafaţa de teren agricol şi a fost timp să se efectueze toate controalele si la 16 octombrie să se înceapă plata avansurilor efectiv. Au plătit mai mult ca in 2016. Anul acesta au plătit 1,1 miliarde de euro, o sumă consistentă care a ajuns în conturile fermierilor şi au reuşit să îşi reînceapă producţia. Anul trecut am avut 872 de milioane plătiţi. Este un plus că s-au plătit subvenţiile la timp. Dar este un drept al fermierului şi nu o facilitate pe care o oferă un guvern, oricare ar fi el”, ne-a spus Emil Dumitru.

Investiţii de 1,14 miliarde de euro înirigaţii

Principalul partid de guvernământ a promis în campanie refacerea sistemul de irigaţii. Emil Dumitru ne-a explicat că în acest domeniu s-a întâmplat un eveniment rar în politica românească: “În primăvara anului trecut a fost adoptată legea irigaţiei, dar ceea ce este îmbucurător este faptul că a a existat la momentul adoptării legii, promovată de fostul ministru al Agriculturii Daniel Constantin, un acord politic transpartinic”. Spune că de data aceasta s-a început cu dreptul în acest domeniu sensibil al agriculturii, după ce în primii 25 de democraţie s-au cheltuit pe sistemul de irigaţii aproape 3 miliarde de euro fără să se facă nimic. “De data asta se invetariază care sunt acele canale de irigaţii care trebuie reabilitate. Pentru că au fost cazuri în care oamenii au luat bani pe fonduri europene pentru a-şi iriga terenurile, dar ei nu aveau de unde trage apă, canalele principale de irigaţii fiind abandonate. Au fost inaugurate şi două staţii de pompare în anul 2017, una la Călăraşi şi cealaltă la Giurgiu”, ne-a spus preşedintele Pro Agro. Prin legea irigaţiei, adoptată în 2017, s-a prevăzut un buget de un 1,14 miliarde de euro pentru următorii patru în acest domeniu. Dumitru este de părere că suma este insuficientă şi că “problema de fond este că noi lăsăm ca tot bazinul hidrografic să curgă în Dunăre şi din Dunăre facem staţii pentru a pompa apa spre terenuri”.

Incitarea producţiei de roşii româneşti: o măsură bună, dar insuficientă

Programul de guvernare mai conţine şi promisiunea de a susţine dezvoltarea producţiei de tomate româneşti. “S-a început un program pe ceea ce înseamnă tomate româneşti. Acordarea a maxim 3000 de euro legumicultorilor care cultivă minim 1000 de metri pătraţia. A fost vehiculată suma de 120 de milioane de euro, dar au fost alocaţi doar 45 de milioane de euro pentru anul 2017, ceea ce înseamnă cam o treime din ce s-a promis. Faptul că se incită producţia de tomate româneşti este un lucru bun, dar nu este suficient. În primul rând este problema canalului de comercializare. Aproximativ 70 la sută din nivelul de hrană care se comercializează pe teritoriul României se face prin structura hipermarketurilor care se află în centrul oraşului. Şi atunci lui nea Ion cu 2 tone de roşii de pe 1000 de metri pătraţi îi va fi foarte greu să vină la supermacket neavând un grad de colectare , o sortare, o ambalare, o etichetare , conformă. Adică noi trebuie să dincolo de partea primului pas de a finanţa producţia să se incite şi asocierea între aceşti mici producători. Astfel dacă se asociază 10 şi merg cu 20 de tone la un supermarchet pot negocia, pentru că acest volum marfă îi asigură o perioadă de comercializare de câteva zile. Cu producţii de 2 tone o să vindem în continuare roşiile pe marginea şantului”,explică Emil Dumitru.

Au promis colectarea lânii, dar problema este în altă parte

Nici oaia, simpatia actualului ministru al Agriculturii, nu a fost uitată de PSD. Au promis crearea unor centre de colectare a lânii, pentru ca ciobani să nu mai fie nevoiţi să o ardă, dar se pare că nu aceasta este cheia succesului. “Este un proiect care nu ştiu cum o să fiu implementat . Din 2018 se acordă 1 leu pe kilogramul de lână. România are o creştere extensivă şi alte state au intensivă. Trebuie să investim în cercetare pentru a ameliora carcasa de ovină şi pentru a face rase de lapte. Pentru că rusticitatea dată de rasele autohtone de ovine este apreciată, dar dacă vedeţi care sunt destinaţiile de export ale berbecuţilor noştri o să vedeţi că mergem mereu în zona arabă, în loc să mergem într-o zonă în care veniturile pe kilogramul de carcasă sunt mult mai mari. Am fost în Franţa şi am aflat că peste 50% din cantinatatea de carne de ovină consumată de francezi vine din Noua Zeelandă . Carcasa noastră nu îndeplineşte condiţiile lor. Eu nu spun că nu este bună ca şi gust, dar trebuie o anumită pondere a cărnii în carcasă şi nu înţeleg de ce nu am putea noi să vindem în Franţa. Avem institute de cercetare, dar care sunt subfinanţate şi nu au reuşit să facă performanţă. Nu poţi să faci cu un cercetător performanţă pe burta goală”, ne-a explicat preşedintele Pro Agro.

Subvenţia promisă pentru carne de porc nu poate fi implementată

Se pare că aceeaşi problemă este şi cu carnea de porc, despre care s-a vorbit de asemenea în programul de guvernare. “A fost o discuţie pentru acordarea unei subvenţii de 25 de euro pe capul de porc şi au fost tot felul de discuţii că cineva rău intenţionat nu ar vrea să se dea această subvenţie. Între timp proiectul de lege nu a primit avizul pozitiv al comisiei de agricultură pentru că face obiectul legislaţiei privind ajutoarele de stat al UE. Aşa că acum se discută un program mult mai articulat pe ceea ce înseamnă acordarea unor sume consistente celor care vor să investească în reproducţia din acest sector. Practic degeaba dădeam pentru porcul gras acei 25 de euro dacă eu în calitate de fermier cumpăram purceii tot din comerţul intracomunitar. Jumătate din purcelul care se creşte în România vine din comerţul intracomunitar. Practic în momentul de faţă gândirea este foarte bună: în primul rând să avem reproducţie în România, să cumpere fermierul cu un preţ rezonabil purcelul, pentru că au fost momente în care fermierul au cumpărat şi cu 80 de euro purcelul. Un astfel de program va fi un real ajutor pentru fermieri”, ne-a spus Emil Dumitru.