Elevii sunt încurajați să învețe o meserie în timpul școlii. Învățământul profesional este absolvit anual de aproximativ 20.000 de elevi. Însă, numărul este insuficient a acoperi piața muncii. Experţii sunt că ar fi nevoie de minim 100.000 de meseriași.

Elevii prezenți la un atelier sunt cei care au ales sa urmeze un profil de învățământ dual. Pe lângă materialele de liceu vor să învețe o meserie. Vor să devină bucătari sau ospătari. Guvernul vrea să creeze 50.000 de muncitori calificați prin învățământul dual. Elevii ar acoperi o parte din necesarul actual al pieței muncii.

Elevii sunt încurajați să învețe o meserie în timpul școlii

Patronii se plâng că nu găsesc personal calificat să angajeze în construcții, Horeca sau pentru meserii precum mecanici auto sau lăcătuși.

Alexandru Dobre, elev la învățământ dual: „Am ales domeniul de bucătar pentru ca m-a fascinat destul de mult treaba în bucatarie de cand eram mic gateam cu părinții mei și mi-a plăcut foarte mult”. La atelierul de mecanică Alexandru asamblează o machetă a unui motor de mașină. Spune că e pasionat de mașini și chiar este interesat să muncească în domeniul auto.

Aşdar, învățământul dual ar putea fi pe termen lung un adevărat colac de salvare. Colegiul Tehnic „Mihai Bravu” din București a intrat acum șase ani în sistemul de învățământ dual.

„Ca împărțire pe calificări, avem instalator instalatii tehnico-sanitare și de gaze, bucătar, ospătar, chelner și vânzător în unități de alimentație. Am avut și lucrător hotelier, dar și patiser-cofetar. Anul acesta am încercat să introducem și calificarea de electrician, însă nu am reușit. În fiecare clasă sunt între 20 și 26 de elevi care, la finalul studiilor, ies cu o meserie”, a explicat Carmen Ștefan, directoarea colegiului.

Trei ani de pregătire pentru o meserie

Elevii urmează trei ani de pregătire, din clasa a IX-a până în clasa a XI-a. Pe parcursul acestora învață teorie, predată de profesorii de la școală, dar beneficiază și de instruire practică. În învățământul dual însă, elevii nu mai fac practică doar în laboratorul de specialitate al școlii sau în ateliere, ci și la sediul sau la punctul de lucru al operatorului economic aflat în contract cu școala. „De exemplu, elevii noștri, cei care optează pentru calificarea de bucătar și ospătar, au fost luați sub aripa celui mai mare lanț de restaurante din România”, a mai explicat directoarea.

„De asemenea, cei care s-au înscris la instalații tehnico-sanitare și de gaze sunt instruiți de una dintre cele mai mari companii de gaze de la noi din țară”, mai spune ea.

Elevii, încurajați să învețe o meserie în timpul școlii. Sursa foto: Pixabay

Elevii de la şcoala profesională și învățământul dual

Structura anului școlar este aceeași, materiile sunt aceleași.

„Singura diferență dintre cele două sisteme de învățământ este că tu, ca școală, închei un contract pentru trei ani de studiu cu un singur partener economic. Dacă vreți să vă spun pe românește, exagerând puțin tocmai pentru a mă face înțeleasă, când aveam clase de învățământ profesional, ne rugam noi de parteneri să semnăm un contract. Atunci, interesul era mai mult al nostru și mai puțin al operatorului economic. Aceștia nu aveau încredere că se vor angaja copiii la ei. Pe când acum, la dual, se roagă ei de noi. Este o colaborare cu avantaje de ambele părți”, ne mai explică Carmen Ștefan. „Operatorul economic îi ia pe elevi sub aripa lui încă din clasa a IX-a, îi instruiește, le oferă copiilor și o bursă. Vorbim despre sume care pleacă de la 300 de lei pe lună”, a mai precizat directoarea Colegiului „Mihai Bravu“.

Este o  șansă reală la o viață mai bună

Elevii însă nu sunt obligați să se angajeze la firmele respective: „Dar dacă partenerul știe cum să-i atragă, investește în asta, copiii vin. Vin dacă primesc un salariu motivant, dacă au posibilitatea de a crește în companie. Noi, de exemplu, avem un parteneriat de succes cu o mare companie de gaze. Această firmă a reușit să angajeze toți elevii. Mai exact, la finalul celor trei ani de studiu, 53 de copii au ales să muncească în cadrul acestei companii”, explică directoarea Carmen Ștefan. Motivele sunt lesne de înțeles: salarii mari, condiții de muncă bune, scrie adevarul.ro.