Consiliul Național al Elevilor apreciază că această testare a viitorilor inspectori școlari este mult mai puțin riguroasă decât probele de competențe digitale pe care urmează să le susțină elevii de clasa a XII-a. Concret, Proba D, pentru evaluarea competenţelor digitale, are statutul de probă obligatorie în cadrul examenului de Bacalaureat, pentru candidaţii de la toate filierele, profilurile şi specializările.

Această probă durează 90 de minute și testează competențele digitale de bază ale elevilor în baza unor domenii de competență.  Sunt propuse şapte domenii de competenţă: Utilizarea computerului şi organizarea fişierelor, Editare de texte, Informaţie şi comunicare, Concepte de bază ale Tehnologiei Informaţiei (IT), Editoare de calcul tabular, Baze de date, Prezentări.

”În momentul de față, un elev de clasa a XII-a are competențele digitale testate mai riguros decât un viitor inspector școlar general. Superficialitatea cu care factorii decizionali au tratat și continuă să trateze competențele digitale demonstrează faptul că digitalizarea echitabilă a educației este condiționată de formarea temeinică a resursei umane.

Sistemul educațional din România trebuie să progreseze la capitolul competențelor digitale de bază, fapt care ne motivează să contestăm modul în care inspectorii școlari vor fi evaluați în cadrul acestei testări care prezintă un rol formal. În vederea dezvoltării educației prin digitalizare echitabilă, este important ca factorii decizionali din domeniu să își asume livrarea cu profesionalism a conținuturilor privind competențele digitale și evaluarea riguroasă a acestora.

Învățarea pe tot parcursul vieții trebuie valorificată și accesibilă tuturor cetățenilor”, a declarat Antonia-Laura Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.

Consiliul Național al Elevilor cere  Ministerului Educației și Cercetării să își asume ca politică educațională la nivel național formarea elevilor și a cadrelor didactice în egală măsură pentru competențe digitale de bază. În anul 2019, nu mai puțin de 43% dintre românii cu vârste între 16 – 74 de ani aveau competențe digitale reduse, situație ce clasa România pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, potrivit datelor Eurostat.