Instanţa supremă a rămas aseară în pronunțare pe contestaţia făcută de fostul ministru Elena Udrea după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) i-a respins, pe 10 aprilie, cererea de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu sau cu controlul judiciar, în dosarul „Gala Bute”. Oricare ar fi decizia, ea este definitivă.

În acest caz, Udrea este acuzată de luare de mită, abuz în serviciu şi spălare de bani. Avocatul acesteia a arătat că, în sala de judecată, fostul demnitar a cerut judecătorilor să fi eliberată, precizând că nu este firesc să fie ținută în arest preventiv pentru că opinia publică se așteaptă la acest lucru.

Părerea avocatului

Întrebat dacă o nouă probă a procurorilor DNA, respectiv un raport al Corpului de control al primului ministru, a reprezentat unul dintre motivele pentru care instanţa i-a prelungit Elenei Udrea, în 23 martie, mandatul de arestare preventivă cu încă 30 de zile, avocatul a spus că respectivul document a fost invocat de procurori, dar această probă nu a fost luată în considerare la judecarea cauzei.

Pe 10 aprilie, când s-a luat prima decizie de menținere în arest a fostului ministru, apărătorul acesteia arăta că nu mai există niciun motiv ca Elena Udrea să mai fie ținută în arest preventiv. „Am demonstrat judecătorului că temeiurile avute în vedere de judecătorul care a prelungit măsura s-au schimbat”, declara atunci Marius Striblea.

Tot atunci a fost declasificat raportul SPP în legătură cu data de 6 octombrie 2011 (ziua în care se presupune că Udrea a luat 900.000 de euro), dar s-a constatat că acest tip de date nu pot fi stocate de SPP.

Acuzații și anchetă extinsa

Potrivit DNA, între 2010 și 2011, Elena Udrea și fostul director al Companiei Naționale de Investiții, Ana Maria Topoliceanu, au primit aproximativ 300.000 de lei de la administratorul firmei Consmin SA, pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menționată în baza contractelor încheiate cu CNI. Procurorii DNA au extins recent urmărirea penală pe numele Elenei Udrea și pentru spălare de bani, fiind acuzată că a luat mită mai multe sume de bani, pe care le-a transferat la PDL București, sub aparența unor contracte de donație fictive.