Cauzele acestor fenomene
"Cauza este creşterea gazelor cu efect cu seră, principalul responsabil în ce priveşte schimbările climatice, împreună cu o atmosferă mai caldă, coroborată cu o cantitate mai mare de vapori de apă şi care generează mai multe fenomene meteo extreme, din ce în ce mai frecvente şi mai intense, indiferent de sezonul în care ne aflăm", a declarat Elena Mateescu.
Directorul general al ANM a mai afirmat că toamna 2019 a fost cea mai caldă din istoria măsurătorilor meteorologice, primele două luni de iarnă, de asemenea, decembrie - cu o abatere termică pozitivă de 3,1 grade Celsius, iar luna ianuarie, deşi climatologic, este considerată cea mai rece lună a anului şi a iernii în România, a încheiat pe un plus în ce priveşte normalul lunii, 1,4 grade Celsius abatere termică şi numai 10,4 l/mp cantitate medie de precipitaţii la nivel naţional.
Tendinţele? O creştere în medie cu 1,5 până la 2,5 grade Celsius
"În concluzie, ne încălzim. Şi scenariile viitoare dau acelaşi semnal, în funcţie desigur de emisiile de gaze cu efect de seră, aceeaşi tendinţă, anume, o creştere în medie cu 1,5 până la 2,5 grade Celsius pentru perioada 2021-2050 şi chiar valori mai mari spre finele secolului, 2071-2100, de 3,5 până la 5,5 grade mai ales în lunile de vară", a mai spus directorul ANM, potrivit Agerpres.
Recomandările noastre
