Egiptenii sunt chemaţi azi la urne pentru a alege un nou Parlament, favorabil preşedintelui Abdel Fattah al-Sissi, fostul şef al armatei care reprimă orice opoziţie, la doi ani după ce l-a destituit pe islamistul Mohamed Morsi, relatează AFP.

Acest scrutin legislativ, care se derulează în absenţa aproape totală a opoziţiei, începe duminică şi luni în 12 din cele 27 de provincii ale ţării, pentru peste 27 de milioane de persoane cu drept de vot.

Birourile se deschid la ora 09.00 (07.00 GMT) şi se vor închide la ora 21.00 (19.00 GMT).

Aceste alegeri parlamentare, primele din Egipt după dizolvarea, în 2012, a Legislativului dominat de islamişti, se derulează în două etape, conform unui sistem complex, deopotrivă uninominal şi pe liste.

În opinia observatorilor, Parlamentul care va rezulta în urma alegerilor şi care are 596 de locuri nu va face decât să aprobe deciziile lui Sissi, un preşedinte fără partid, dar susţinut deschis de majoritatea zdrobitoare a candidaţilor.

„Dacă parlamentarii ar dori, ar putea instaura un echilibru (al puterilor). Însă dată fiind popularitatea lui Sissi, acest lucru nu se va întâmpla. Preşedintele îşi va păstra puteri importante", afirmă Youssri Al-Azabawi, expert al Centrului Al-Ahram pentru studii politice şi strategice.

Sissi, mareşal în retragere, rămâne extrem de popular printre egipteni, care văd în el omul puternic capabil să relanseze economia în dificultate şi să stabilizeze ţara.

Deşi Constituţia acordă legislativului puteri deloc de neglijat, în special cele de retragere a încrederii pentru preşedinte şi de a vota o moţiune de cenzură împotriva guvernului, "acest parlament nu va fi nici revoluţionar, nici reformist", estimează politologul Hazem Hosni. "Nu va exista o opoziţie reală care să pună piedici executivului", adaugă el.

După înlăturarea lui Mohamed Morsi de la putere în iulie 2013, autorităţile egiptene au reprimat toate vocile disidente.

Confreria Frăţia Musulmană, din rândurile cărora provenea Morsi, a fost interzisă de putere, în contextul în care ea câştigase toate alegerile organizate după revolta din 2011 care l-a alungat pe Hosni Mubarak din fruntea statului.

În lunile care au urmat destituirii lui Morsi, poliţia şi armata au ucis peste 1.400 de manifestanţi islamişti care cereau întoarcerea sa la putere. Zeci de mii dintre susţinătorii săi au fost trimişi la închisoare, iar câteva sute, inclusiv Morsi, au fost condamnaţi la moarte în procese în masă denunţate de ONU.

Mişcările tineretului laic şi ale stângii, care s-au aflat în fruntea revoltei din 2011, reprimate şi prost organizate, vor boicota scrutinul sau vor fi slab reprezentate.

Sissi a făcut apel sâmbătă la 'o participare puternică' la urne, cerându-le "tuturor egiptenilor să meargă la vot" şi "să facă alegerea bună" şi spunând că aşteaptă "de la tineret să fie principalul motor al celebrărilor democratice".

Potrivit experţilor, toate coaliţiile electorale au foşti membri ai Partidului Naţional Democrat (PND), formaţiunea dizolvată a lui Mubarak, în special 'Pentru iubirea de Egipt', alianţa favorită.

Coaliţia, care regrupează partide liberale de centru-dreapta, oameni de afaceri şi foşti miniştri, vrea să controleze două treimi din parlament pentru a-l susţine pe Sissi.

O altă coaliţie importantă este Frontul Egiptean, condusă de partidul lui Ahmed Chafiq, ultimul prim-ministru din timpul lui Mubarak.

Partidul salafist Al-Nour, care a susţinut înlăturarea lui Morsi, este singurul partid islamist în cursă. Însă formaţiunea este pro-Sissi.

Peste 360.000 de poliţişti şi militari sunt desfăşuraţi pentru a asigura securitatea birourilor de vot, într-un moment în care în Egipt au loc atentate jihadiste sângeroase împotriva forţelor de securitate.

Cea de-a doua etapă a alegerilor, care va viza peste 28 de milioane de persoane cu drept de vot în restul de 13 provincii va începe la 22 şi 23 noiembrie.