Proiectul secţiilor de poliţie rurală gândit de mai marii Poliţiei Române şi pus în practică la nivelul întregii ţări s-a dovedit a fi un fiasco, iar de pe 1 septembrie a.c., şefii de post şi ajutoarele acestora se întorc din nou în posturile de poliţie comunale şi vor acoperi localităţile de care răspund 24 de ore din 24.
Vor rămâne în continuare secţiile de poliţie rurală, însă aici vor lucra mult mai puţini oameni, de regulă ofiţeri care vor coordona activitatea a mai multor posturi de poliţie comunale şi se vor implica direct în cauzele complexe.
În judeţul Suceava, de exemplu, s-au înfiinţat 15 secţii de poliţie rurală, fiecare răspunzând în medie de câte cinci-şase comune.
Au rămas cu aceeaşi schemă de personal câteva posturi de poliţie din judeţ, mai ales din zona montană acolo unde distanţele între localităţi erau prea mari pentru a putea fi acoperite cu noul sistem.
Proiectul secţiilor de poliţie rurală arăta foarte bine pe hârtie, mărturisesc şefii IPJ Suceava, însă în practică, cu poliţiştii prea puţini, fonduri insuficiente, carburant limitat şi Logan-uri răblăgite, a fost un eşec.
La majoritatea posturilor de poliţie comunale din judeţ a rămas câte un singur poliţist, care lucra doar de la ora 8.00 la ora 16:00. În rest, liniştea şi ordinea în comună era asigurată de câte o patrulă de poliţie, care însă avea de patrulat prin toate cele cinci-şase comune câte intrau în componenţa secţiei.
Pe lângă patrulat, echipajul auto al poliţiei trebuie să asigure şi intervenţiile la 112
Cum poliţia dădea tot mai rar prin comune, locuitorii din mediul rural au resimţit din plin lipsa oamenilor legii, crescând considerabil numărul infracţiunilor, în special al furturilor.
"Au fost şi puncte tari şi punte slabe", subliniază adjunctul şefului IPJ Suceava, comisarul şef Ioan Crap. "Multe secţii au avut dificultăţi în asigurarea prezenţei unui echipaj de poliţie pentru fiecare schimb. De asemenea, a crescut timpul de reacţie la evenimente. Acest lucru se justifică prin faptul că distanţele care trebuie străbătute sunt foarte mari, există câte o singură patrulă pe schimb şi trebuie să intervină pe toată zona de responsabilitate", a subliniat comisarul şef Crap, dând ca exemplu şi procentul poliţist-populaţie care este în prezent de un poliţist la 1106 locuitori.
Pe lângă aceste probleme, costurile poliţiei rurale în judeţ au crescut cu aproape 30% faţă de vechiul sistem
Aşa se face că, numai în primele şapte luni de la înfiinţarea secţiilor de poliţie rurală, au fost sute de apeluri la 112 la care poliţiştii au ajuns după 20 de minute.
Recomandările noastre
