Frământările din sânul Uniunii Europene sunt tot mai mari după „Brexit”, mai ales între ţările din Vest şi cele din Est. Liderii de la Bruxelles fac eforturi să le potolească, înaintea summit-ului de la Bratislava, din 16 septembrie, considerat decisiv pentru viitorul UE.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, va susţine astăzi un discurs care doreşte să calmeze neînţelegerile grave din interiorul UE, apărute mai ales după ce Marea Britanie a ales să iasă din blocul continental.
Pledoaria lui Juncker vine la numai o zi după ce compatriotul său, Jean Asselborn, premierul Luxemburgului, a cerut scoaterea afară din Uniune a Ungariei, pentru atitudinea de respingere a imigranţilor manifestată de guvernul de la Budapesta.
În replică, regimul Orban a calificat cererea lui Asselborn ca „arogantă”.
Ungaria, împreună cu celelalte ţări care fac parte din Grupul de la Vişegrad (Cehia, Slovacia, Polonia), cer o mai mare libertate de acţiune pentru statele membre UE, ceea ce presupune o reducere a puterilor Bruxelles-ului.
Recent, premierul polonez Beata Szydlo le-a cerut birocraţilor să treacă la „reforme profunde” ale mecanismelor europene. „UE trebuie să se schimbe”, a somat lidera de la Varşovia.
La rândul său, preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a avertizat că Uniunea se va dezintegra dacă nu reuşeşte să găsească o modalitate pentru a păzi frontierele naţionale şi a combate inechităţile.
În fine, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a cerut naţiunilor „să nu zgâlţâie corabia europeană”. Într-o scrisoare dată publicităţii marţi seara, i-a avertizat le liderii UE că nu pot ignora lecţiile „Brexit”-ului şi că trebuie să îşi facă griji în legătură cu imigraţia.
Tusk scrie:
„Ar fi o greşeală fatală să afirmăm că rezultatul negativ al referendumului din Marea Britanie reprezintă doar o problemă specifică Marii Britanii. Nu avem prea mult timp de irosit. Bratislava (summit-ul care va avealoc în capitala Slovaciei pe 16 septembrie – n.r.) trebuie să fie un moment de cotitură în ceea ce priveşte protecţia frontierelor externe ale UE.”