Odată cu venirea verii, concomitent cu prelungirea stării de alertă, purtarea obligatorie a măștii de protecție reprezintă un adevărat coșmar pentru unii oameni, dar aceasta are un rol principal împotriva răspândirii noului coronavirus.
„Evenimentul zilei” a stat de vorbă cu Dr. Cătălin Manole, Medic specialist Dermatovenerologie și genetică, care a oferit detalii despre efectele purtării măștii de protecție asupra pielii.
EVZ: Cum vremea s-a încălzit, iar starea de alertă a fost prelungită, cum poate fi afectată pielea feței din cauza purtării acestei măștide protecție?
Dr. Cătălin Manole: Gradul de discomfort variază în funcție de persoană, de la simpla aburire a lentilei ochelarilor până la probleme tegumentare faciale (periorale, perinazale) cu grade diferite de severitate. Fenomenul ocluziv creat de masca facială, care purtată normal acoperă gura și fosele nazale, creează un micromediu umed și cald, care, după un anumit interval de timp, poate irita zona cutanată expusă acestuia, condiționând-o suplimentar pentru diverse fenomene infecțioase, sau alergice.
Ce tratament ar trebui aplicat în cazul unei iritatii la nivelul feței?
În primul rând, o igienă atentă și gentilă a pielii feței (în ansamblu) este obligatorie. Folosirea doar de săpunuri dedicate feței (geluri lavante sau săpunuri solide), gentile (unele cu efect suplimentar seboregulator) este de preferat. În fapt, acest lucru trebuie să devină o rutină pentru multă lume, indiferent dacă este vorba de bărbați sau femei. Dacă fenomenele cutanate secundar purtării măștii faciale apar, ideal este adresarea către un specialist dermatolog în vederea interceptării din timp a leziunilor, decât urmarea de tratamente „folclorice”, auzite pe la cunoscuți.
Iohannis, în alertă! Mesaj critic pentru PSD şi atenţionare pentru milioane de români
După relaxarea măsurilor a aglomerat clinicile de dermatologie. Cum faceți față fluxului mare de pacienți în această perioadă?
Experiența clinică îmi spune că programările la cabinet pot fi în unele cazuri întârziate obiectiv (din cauza fluxului mare de pacienți) și mai mult de o săptămână. Este genul de situație în care documentarea prin imagini digitale (făcute de multe ori cu telefonul, în lumina naturală sau artificială puternică) dovedește o extremă utilitate.
În astfel de cazuri, oamenii aleg să se doctoricească singuri, după ureche, dar mai ales după „tratamentele” publice de pe internet?
Există și multe situații în care pacienții, din nerăbdare, își auto-administrează diverse produse. De multe ori în legătură doar cu șansa, automedicația poate menține leziunile staționare sau doar le poate diminua. Dar există și reversul problemei, în care de multe ori leziunea inițială se agravează! Doar în urma unei opinii medicale autorizate, tratamentele se pot aplica, evident, în funcție de tipul de leziune și severitatea acesteia.
Materialul măștii de protecție diferă, deoarece anumite persoane își improvizează aceste măști. Ce materiale ar trebui folosite, pentru a nu produce complicații la nivelul pielii?
De fel, materialele textile din fibră naturală (ex. bumbacul, mătase) sunt și cele mai bine tolerate de piele, dar nu totdeauna sunt și cele mai eficiente (în cazul purtării simple) în vederea filtrării mecanice și/sau electrostatice a particulelor cu încărcătură virală. Acesta este și motivul pentru care pentru obținerea unui grad de filtrare crescut se realizează împăturirea suplimentară a acestor țesături. Trebuie avut în vedere, totuși, faptul că densificarea prin împăturire a materialului unei astfel de măști produce pe lângă sporirea caracterului filtrant și reducerea eficienței respiratorii, caracteristici care se găsesc în raport de invers-proporționalitate.
Masca de protecție care se dezinfectează cu încărcătorul de la mobil
„Trebuie avută în vedere și sensibilitatea individuală la tipul de țesătură”
Și mai trebuie reținut faptul că o astfel de mască nu oferă o protecție de filtrare de 100%. Cu toate că unele studii atestă că măștile care combină materiale sunt aparent mai eficiente, în vederea purtării acestora trebuie avută în vedere și sensibilitatea individuală (cunoscută sau nu) la tipul de țesătură și la natura acesteia.
Care este cea mai bună metodă de dezinfectare a măștilor?
Există măști de unică folosință, dar si măști de protecție reutilizabile, care, evident, necesită o secvență riguroasă de întreținere. Pentru măștile de unică folosință este recomandată utilizarea conformă a acestora. De fel, o mască facială de unică folosință nu se întrebuințează mai mult de 4 ore, urmele de umezeală sau de ruptură a ei necesitând renunțarea la aceasta prin împachetare într-o pungă de plastic și aruncare ulterioară.
Unele persoane apelează la varianta fierberii măștilor. Ar putea avea consecințe asupra pielii această metodă?
În cazul măștilor cu multiple utilizări, spălarea acestora este de preferat sa se facă cu apă caldă și săpun, cu gentilețe, pentru a nu distruge caracteristicile țesăturii (și secundar ale capacității de filtrare), iar uscarea se poate realiza prin călcare ulterioară.
Detergentul, de exemplu, poate avea și un rol negativ în acest caz?
Clătirea acestora este necesar să fie riguroasă în vederea îndepărtării oricărei urme de substanță detergentă, care poate deveni un posibil alergen sau substanță iritantă la contactul prelungit cu pielea în cazul purtării ulterioare a măștii astfel spălate. Aplicarea ulterioară a măștii trebuie făcută cu mâinile curate, pe o piele facială curățată în prealabil, prin manipularea numai a benzilor elastice laterale, dar fără a atinge suprafața filtrantă anterioară.