Efectele purtării măștii de protecție asupra pielii. Explicațiile dermatologului
- Alexandru Toader
- 20 iunie 2020, 08:48
Odată cu venirea verii, concomitent cu prelungirea stării de alertă, purtarea obligatorie a măștii de protecție reprezintă un adevărat coșmar pentru unii oameni, dar aceasta are un rol principal împotriva răspândirii noului coronavirus.
„Evenimentul zilei” a stat de vorbă cu Dr. Cătălin Manole, Medic specialist Dermatovenerologie și genetică, care a oferit detalii despre efectele purtării măștii de protecție asupra pielii.
EVZ: Cum vremea s-a încălzit, iar starea de alertă a fost prelungită, cum poate fi afectată pielea feței din cauza purtării acestei măștide protecție?
Dr. Cătălin Manole: Gradul de discomfort variază în funcție de persoană, de la simpla aburire a lentilei ochelarilor până la probleme tegumentare faciale (periorale, perinazale) cu grade diferite de severitate. Fenomenul ocluziv creat de masca facială, care purtată normal acoperă gura și fosele nazale, creează un micromediu umed și cald, care, după un anumit interval de timp, poate irita zona cutanată expusă acestuia, condiționând-o suplimentar pentru diverse fenomene infecțioase, sau alergice.
Ce tratament ar trebui aplicat în cazul unei iritatii la nivelul feței?
În primul rând, o igienă atentă și gentilă a pielii feței (în ansamblu) este obligatorie. Folosirea doar de săpunuri dedicate feței (geluri lavante sau săpunuri solide), gentile (unele cu efect suplimentar seboregulator) este de preferat. În fapt, acest lucru trebuie să devină o rutină pentru multă lume, indiferent dacă este vorba de bărbați sau femei. Dacă fenomenele cutanate secundar purtării măștii faciale apar, ideal este adresarea către un specialist dermatolog în vederea interceptării din timp a leziunilor, decât urmarea de tratamente „folclorice”, auzite pe la cunoscuți.
Iohannis, în alertă! Mesaj critic pentru PSD şi atenţionare pentru milioane de români
După relaxarea măsurilor a aglomerat clinicile de dermatologie. Cum faceți față fluxului mare de pacienți în această perioadă?
Experiența clinică îmi spune că programările la cabinet pot fi în unele cazuri întârziate obiectiv (din cauza fluxului mare de pacienți) și mai mult de o săptămână. Este genul de situație în care documentarea prin imagini digitale (făcute de multe ori cu telefonul, în lumina naturală sau artificială puternică) dovedește o extremă utilitate.