La nivel mondial, criza economică ar putea fi responsabilă pentru 51 de milioane de şomeri. Anunţul pesimist a fost făcut în raportul despre piaţa muncii în 2009, publicat la începutul anului, de Biroul Internaţional al Muncii.

În România, ultimele estimări ale autorităţilor aşteaptă ca până la finalul acestui an numărul şomerilor să depăşească 800.000.

Situaţia s-a schimbat radical de la mijlocul anului 2007, când, în contextul deficitului forţei de muncă angajatorii din România au fost nevoiţi să importe angajaţi din China, Turcia sau Ucraina.

Pericolul de recesiune, redus de FMI În urmă cu câteva săptămâni, pentru a face faţă situaţiei economice actuale şi pronosticurilor pesimiste anunţate pentru viitorul apropiat, Guvernul României a a decis solicitarea unui împrumut de 20 de miliarde de euro, de la Fondul Monetar Internaţional.

Situaţia care ar fi trebuit să liniştească într-o oarecare măsură opinia publică devine şi mai stresantă, întrucât nerespectarea  responsabilităţilor asumate faţă de FMI ar putea avea consecinţe dezastruoase din punct de vedere economic, prin deprecierea leului şi creşterea implicită a preţurilor.

În acest context, piaţa muncii se confruntă cu o situaţie tensionată, în care numărul angajaţilor se reduce constant, iar cel al românilor din străinătate care revin în ţară este în creştere.

Charlie Crocker, CEO la Barnett McCall, una dintre companiile de top în domeniul recrutării pe piata autohtonă este de părere că, până în acest moment, domeniile care au reuşit să evite criza sunt “farmaceuticele, companiile de recuperare de creanţe, consultanţă şi companiile de infrastructură”.

În acelaşi timp, acesta subliniază că România continuă să fie văzută de multinaţionale ca o bună oportunitate, în special pentru “centrele suport de servicii regionale şi globale” şi accentuează că ofertele de muncă se vor menţine acolo unde vor fi dirijate fondurile europene.

Mirela Ciucur: Care este situaţia actuală a pieţei de muncă din ţară? Cum se prezintă aceasta în raport cu perioada de dinainte de criză? Charlie Crocker: Restabilirea pieţei româneşti este strâns legată de criza globală, ca în orice altă parte a lumii. Reabilitarea reală va fi dictată de cât de repede băncile încep să permită ca numerarul să ajungă pe piaţă.

Faptul că Guvernul a semnat împrumutul de 20 de miliarde euro cu FMI va ajuta, dacă acesta este folosit în direcţia disponibilităţii bănilor pe piaţă. Faptul că România are încă forţa de muncă competitivă, iar datoria de consum este relativ nouă şi redusă ca procent, în comparaţie cu alte ţări, va ajuta situaţia până la un anumit nivel. În orice caz, toate acestea nu vor fi suficiente. Este necesară intervenţia Băncii Centrale şi a Guvernului.

Fără nicio îndoială, piaţa de muncă a suferit schimbări radicale, numărul poziţiilor disponibile a scăzut cu aproape 75%, fluctuaţiile de personal au devenit dramatice, iar în unele judeţe numărul de disponibilizări şi concedieri a ajuns în primele luni din 2009 la nivelul total din 2008. Dacă în urmă cu şase luni, oamenii aşteptau creşteri de până la 30% la salariul anual, acum am auzit din ce în ce mai mulţi angajaţi pregătiţi să accepte chiar şi o reducere a salariilor, pentru a-şi păstra locul de muncă.

În contextul situaţiei economice, cum s-au acomodat cererea şi oferta? Care sunt speranţele pentru persoanele şomere? Având în vedere că multinaţionalele se uită tot mai mult să îmbunătăţească eficienţa şi să raţionalizeze costurile, România este văzută tot mai mult ca o bună oportunitate pentru centrele suport de servicii regionale şi globale. Multinaţionalele care produc pentru export se confruntă cu provocări, în timp ce companiile care produc servicii şi produse pentru consumul local încă mai găsesc oportunităţi de piaţa, deşi, evident, piaţa devine tot mai sensibilă la preţ.

În ceea ce priveşte poziţiile, observăm o creştere în rândul celor din managementul de mijloc şi în senior management, inclusiv în rândul specialiştilor şi a poziţiilor financiare deschise. Este în creştere numărul firmelor de servicii legale, ce au nevoie de avocaţi cu experienţă în drept corporatist, faliment şi litigii.

Sectoarele din industrie care par să nu fie afectate sunt farmaceuticele, companiile de recuperare de creanţe, consultanţă şi companiile de infrastructură. Va exista o mare creştere în oferte de muncă acolo unde fondurile europene sunt alocate. Joburile vor fi create prin folosirea intensivă a legii de muncă temporară, care trebuie să fie mai flexibilă.

În ultimii ani numărul românilor din străinătate care a revenit în ţară a fost în crestere. Cum arată situaţia în acest moment? Am observat o mare creştere a “repatriaţilor”, romani care caută oportunităţi să revină pe piaţa autohtonă. Uneori, există percepţia printre angajatorii locali că aşteptările acestui grup sunt foarte mari, cu toate ca noi am întâlnit şi contrariul, cei care revin de multe ori au asteptări chiar mai rezonabile.

Numărul celor care caută să revină creşte şi datorita pieţelor internaţionale de joburi şi condiţiilor de muncă unde se află la momentul curent. Este important să recunoaştem că acest grup poate să aducă înapoi o excelentă experienţă de leadership şi alte competenţe.

Astăzi, ne găsim într-o lume foarte diferită faţă de cea de acum şase luni, ceea ce impune o abordare nouă din partea guvernului, angajatorului şi angajatului faţă de piaţa de muncă. Cu cât vom avea mai multă flexibilitate pe piaţa muncii în viitor, cu atât vor fi create mai multe oportunităţi. Dacă eşti un manager care îşi caută de lucru este bine să menţii deschiderea spre contractele temporare. Angajarea temporară este şi un mod grozav de a extinde reţeaua profesională şi a învăţa despre oportunităţile de pe piaţă. Singurul trend constant manifestat în fiecare ţară unde există un format legal pentru personalul temporar este cel al creşterii constante a cererii.

----------------------------------

Interviu acordat, în exclusivitate, pentru Strada32.com şi evz.ro