LECŢIA DE ECOLOGIE. Olanda a învăţat lecţia ecologiei încă de după Al Doilea Război Mondial, când au început importante lucrări de construcţie, ca parte din lupta cu apa, într-o ţară aflată trei sferturi sub nivelul mării. Astăzi, fiecare actor implicat în ecologie îşi ia rolul foarte în serios şi ştie că de generaţiile viitoare depinde menţinerea ţării la suprafaţă.

Jeroen Bartels, manager al LightRec, organizaţie care gestionează deşeurile din surse de lumină, şi-a asumat misiunea schimbării mentalităţii privind reciclarea de deşeuri de origine electrică (DEEE), un capitol la care Olanda nu stă foarte bine. Problemele apar mai ales pe segmentul micilor DEEE, cum ar fi bateriile uzate, aparatele electrocasnice mici şi becurile arse sau defecte.

Având în minte două premise, potrivit cărora nu le poţi cere adulţilor să facă un efort de colectare selectivă atâta timp cât nu le pui la dispoziţie infrastructura necesară şi că prin copii se schimbă cel mai repede mentalităţile, echipa lui Jeroen a venit cu o idee. Aşa a luat naştere, acum un an şi jumătate, Jekko, o cutie compartimentată, pentru colectarea selectivă şi depozitarea bateriilor uzate, a becurile arse, a cartuşelor de imprimantă şi a aparatelor electrice de mici dimensiuni.

Jekko este răspunsul la problemele curente din gospodării, explică Jeroen. „Oricine care are copii ştie că jucăriile conţin baterii; prin casă becurile cu consum redus de energie sunt lăsate pe rafturi, aparatele mici de bucătărie, odată stricate, sunt aruncate prin cămară”.

500.000 de Jekko în această toamnă

„Reacţiile primite de la elevi şi părinţi au fost foarte bune, le place Jekko şi le place să îl asambleze şi să îl folosească”, spune Jeroen, expplicând că educarea copiilor este foarte importantă, mai ales că „durează destul de mult până ce adulţii îşi schimbă comportamentul, în timp ce copiii învaţă aceste lucru prin joacă”. Odată plin, Jekko este golit la centrele municipiale de colectare din Olanda. „Sperăm că asta le va schimba comportamentul ca adulţi. Pe de altă parte, este foarte important să facem viaţa uşoară pentru consumatori, iar Jekko este un element de sprijin şi din acest punct de vedere”.

Toamna aceasta 500.000 de Jekko vor ajunge în şcoli, municipalităţi şi în sistemul de retail, a mai spus Jeroen.

O lecţie bine învăţată în copilărie, deprindere ca adult

Recolamp, singura organizaţie specializată în gestionarea deşeurilor din surse de lumină din România, derulează campanii de conştientizare şi informare, pentru a-i responsabiliza pe oameni privind implicarea în activităţi de protecţia mediului.

"Nu încape îndoială, o lecţie bine învăţată în copilărie, în şcoală, se transformă în deprindere pentru un adult”, spune Raul Pop, director al Recolamp. Tinerii, crede el, au o aplecare nativă faţă de natură şi de protejarea florei şi faunei şi înţeleg perfect faptul că mediul are nevoie de ajutor şi că s-au făcut deja suficiente greşeli. „Iar dacă au la dispoziţie uneltele logistice care să le permită să colecteze selectiv şi să existe o finalitate a demersului lor, şi anume, reciclarea, acceptă voluntar şi fără a resimţi-o ca pe un efort foarte mare, să acţioneze cu respect faţă de mediu”.

„Obiceiurile pot fi destul de greu de schimbat şi acest lucru este valabil şi pentru colectarea selectivă”, explică Lorita Constantinescu, Director de Relaţii Publice şi Comunicare al Eco-Rom Ambalaje, unul dintre jucătorii pe piaţa preluării responsabilităţii colectării selective şi reciclării deşeurilor provenite din ambalaje.

Manual de ecologie pentru cei mici

Eco-Rom Ambalaje a creat, în 2008, un manual auxiliar pentru clasele a III-a şi a IV-a, inclus în Programul naţional “Educaţie pentru sănătate în şcoala românească” al Ministerului Educaţiei.

Anul trecut, spre exemplu, peste 23.000 de elevi din peste 360 de şcoli din Bucureşti şi din ţară au beneficiat de manualul colectării selective, numit “Învăţăm să reciclăm ambalajele”. Pe lângă manual, profesorii au primit un material informativ referitor la gestionarea deşeurilor de ambalaje. „În acest fel, am vrut să ne asigurăm că elevii primesc informaţiile, le înţeleg şi le aplică în mod corect”, mai spune Lorita Constantinescu. Asta mai ales pentru că „ei vor transmite mai departe, în familie, mesajele de colectare selectivă şi, odată învăţate, aceste obiceiuri vor fi păstrate pentru adultul de mai târziu”.

Educaţia ecologică, existentă ca disciplină în şcoli, ar fi importantă prin două aspecte, spune Carla Bancu, de la Ecoteca, o organizaţie care vrea să rezolve problema colectării selective şi reciclării pe opt fluxuri de deşeuri, în birourile din România. Astfel, pe de o parte, ar arăta implicarea autorităţilor în protecţia mediului, iar, pe de altă parte, ar impune copiilor ecologia ca pe un stil de viaţă şi nu ca pe un obicei poate greu de de dobândit mai târziu.

„Cred că mulţi copii şi-ar influenţa şi părinţii spre ecologie, un soi de educaţie de la mic la mare”, credea ea. Subliniază însă că orice demers educaţional trebuie să aibă şi o bază solidă: „dacă sunt învăţaţi să recicleze, copiii ar trebui să aibă şi un loc special de colectare”.

Mai mult decât o educaţie formală

Educaţia ecologică poate să înceapă la şcoală, spune Teodora Pălărie, vicepreşedinte al asociaţiei ViitorPlus, una dintre cele mai active organizaţii din domeniul ecologiei. „Însă, pentru a forma sau schimba comportamente este nevoie de mai mult decât o educaţie formală”.

Un exemplu cunoscut de educaţie non-formală sunt desenele Captain Planet, care au modelat multe minţi tinere, după cum spune reprezentanta ViitorPlus. „Copiii pot deveni mijloace de educare a propriilor familii şi pot fi un model de comportament pentru acestea, dacă la şcoală sunt educaţi în spirit ecologist, cu respect şi afecţiune pentru natură”. ViitorPlus pune accent pe asta şi printre activităţile de educare derulează programe de împăduriri la care participă elevi, traininguri cu studenţi şi prezentări pe teme de ecologie.

În fiecare vineri, evz.ro vă oferă o lecţie de ecologie.