Intensificarea luptei anticorupție în perioada campaniei electorale nu e deloc de bun augur pentru candidații înscriși în cursa prezidențială. Pentru candidatul ACL, Klaus Iohannis, situația se complică pe zi ce trece. În planul imaginii, nu în plan juridic. Deocamdată. Vom vedea dacă Înalta Curte de Casație și Justiție îl va găsi incompatibil. Faptul că liberalii cad ca muştele în plasa Justiției nu e deloc de bun augur. Episoadele anticorupție, care se derulează cu repeziciune în aceste zile întăresc percepţia că PNL este un partid insuficient modernizat, în care infractorii îşi văd mai departe de nelegiuirile lor, fără a suporta consecinţe politice. Fără a fi sancţionaţi pe linie de partid.
Aristotel Căncescu, celebrul baron PNL de Braşov, şi Sorin Roşca Stănescu, senator liberal ce a făcut carieră în presa mânjită a anilor 90, sunt ultimii doi pești, de dimensiune medie spre mare, care au ajuns să se zvârcolească în năvodul Justiţiei. Aristotel Căncescu este abia la început, SR Stănescu a fost deja condamnat. Alți liberali sunt mai norocoși. Tudor Chiuariu, condamnat pentru fapte de corupțiee drept, cu suspendare-, îşi vede liniștit de treabă prin Parlament. Niciun coleg nu-i cere să-și dea demisia. Desigur, dacă întrebi vreun liberal despre el, îți va spune că, potrivit noului statut al PNL, și-a pierdut calitatea de membru în momentul condamnării. Cu toate acestea, Chiuariu semnează, în numele ACL, scrisori de protest către Congresul SUA, în care critică ordonanţa Guvernului Ponta care a legalizat traseismul aleşilor locali.
Akos Mora, senator PNL, nu şi-a pierdut nici până acum mandatul de parlamentar, deşi ÎCCJ a pronunţat împotriva sa o sentinţă definitivă de incompatibilitate. În urmă cu câteva zile, senatorii-jurişti au încuviinţat încetarea mandatului, dar Parlamentul a intrat în vacanță electorală și e greu de crezut că plenul va lua în discuție situația sa foarte curând.
În tot acest timp, Klaus Iohannis are o atitudine publică reținută pe aceste teme. Presiunea pe care o exercită nu e de natură să corecteze aceste anomalii politice, pe care liberalii le tolerează vădit. Nimeni nu-i forțează pe împricinați să facă un necesar pas înapoi. Afirmațiile dl. Iohannis pe aceste teme delicate sunt firave şi au ca scop limitarea prejudiciilor de imagine. Iniţiativa sa privind semnarea, de către toți actorii politici importanți, a unui Pact Național pentru Stabilitate și Democrație, are un astfel de rol. Poate de aceea, nu a acceptat modificările propuse de Monica Macovei, referitoare la demisia din parlament a incompatibililor Akos Mora și Ștefan Stoica, deputat PDL.
Cum ar putea Klaus Iohannis să ceară unui incompatibil să facă pasul înapoi, când situaţia sa juridică este incertă din acest punct de vedere? Dosarul său de incompatibilitate nu a fost lămurit în Justiţie, ÎCCJ urmând să se pronunţe. Deocamdată, Înalta Curte a acceptat de principiu recursul ANI. Iohannis a anunţat că va face un pas înapoi dacă Justiţia îl va găsi incompatibil. Definitiv şi irevocabil. Ce se întâmplă dacă sentinţa vine după ce Iohannis ajunge preşedinte şi este nevoit să renunţe?
Se discută mult în spațiul public despre nevoia de a nu-l mai ataca pe Klaus Iohannis, pentru că este un rău mai mic decât Victor Ponta. Teama este legitimă. Dacă Ponta va ajunge preşedinte, va fi un dezastru. Orice atac la adresa lui Iohannis este văzut de mulți drept un ajutor dat lui Ponta. S-ar putea să fie așa. Uitându-ne pe sondaje, Iohannis are prima șansă să-l bată pe Ponta. Asta dacă punem preţ pe sondajele de opinie, comandate de partide. Ce ne facem însă dacă Iohannis se transformă în Ponta? Desigur, nu dă semne că ar exista un astfel de pericol, dar lejeritatea cu care tratează problemele juridice ale colegilor mie, unul, îmi dă de gândit. Este clar că cine va intra în turul doi are o șansă importantă să-l bată pe Ponta. Este Klaus Iohannis singura opțiune? Nu există candidați care nu au avut și sunt convins că nu vor avea probleme cu Justiția? Poate ar trebui să ne mai gândim.
Recomandările noastre
