Penalii din majoritatea parlamentară controlată de PSD sunt atât de hotărâți să blocheze anchetele DNA încât protejează chiar și inamicii politici.
Frica de pușcărie e infinit mai mare decât orice interes politic.
Comisia Juridică a Camerei Deputaților a votat, luni, împotriva ridicării imunității deputatului PMP Florin Popescu. Este un moment ciudat pentru că grupul „PSD și asociații” deține majoritatea voturilor din comisie. Au fost prezenți la votul de ieri 22 din cei 27 de parlamentari ai comisiei. Dintre aceștia, 15 au votat împotriva cererii DNA de ridicare a imunității și numai 7 au votat pentru. Surse din comisie au informat evz.ro că PPDD și PNL au votat pentru ridicarea imunității. Partidul Mișcarea Populară nu are reprezentant în această comisie, ceea ce înseamnă că reprezentanții puterii PSD sunt cei care doresc blocarea cererii DNA. Votul aparent ciudat prin care PSD protejează un parlament al PMP, dușmanul de moarte al pesediștilor, a provocat o situație fără precedent. După ce s-a anunțat oficial declanșarea anchetei judiciare care îl vizează pe Florin Popescu, PMP a informat că va vota pentru ridicarea imunității. Popescu și-a suspendat orice activitate în partid și s-a retras de pe lista de candidați PMP la alegerile pentru europarlamentare. Un mod de acțiune aproape perfect corect, pe care sistemul de operare al PSD pur și simplu nu poate să îl conceapă. Aproape corect pentru că lipsește demisia lui Popescu din Parlament. Majoritatea PSD nu poate să accepte așa ceva din câteva motive care explică logic votul aparent ciudat al Comisiei Juridice.
Primul motiv ține de spaima băgată în oasele penalilor prin toate arestările și condamnările obținute de DNA. Pentru oameni care știu bine ce fapte au comis și se tem teribil de eventualele consecințe, frica de pușcărie depășește granițele partidelor. Logica în care funcționează penalii este aceea de a bloca orice demers al DNA, indiferent de prețul pe care îl plătesc. Un vot pentru ridicarea imunității oricui ar reprezenta un precedent mult prea periculos.
În planul propagandei pentru publicul captiv al defunctului USL, votul împotriva cererii DNA este foarte folositor. Prin manevra din cazul lui Popescu este păcălit pervers acest public și se oferă o justificare pentru atitudinea de până acum a PSD. „Dacă nu sunt probe suficiente, nu ne putem juca cu libertatea unui om!”, „Nu e normal ca DNA să tot vrea arestarea, regula trebuie să fie cercetarea în libertate”, „Noi respectăm un principiu chiar și atunci când e vorba de adversari politici!” sunt câteva dintre minciunile pe care le aruncă la TV politicienii PSD & co. pentru a justifica războiul împotriva DNA. Pentru cei care cunosc sistemul judiciar și procedurile penale aceste argumente sunt gogoși sfruntate. DNA nu cere otova arestarea tuturor suspecților. O face acolo unde e nevoie de asta. Aprobarea ridicării imunității nu înseamnă sub nicio formă aprobarea arestării. Înseamnă doar că li se permite procurorilor DNA să meargă cu argumentele lor în fața unor judecători. Acolo se decide, în cadrul unui proces cu proceduri bine stabilite, dacă trebuie sau nu restrânsă libertatea suspectului în interesul legii. Suspectul are avocați care sunt egalii procurorilor în fața instanței și pot demonta orice argument incorect al DNA. Magistrații, care pricep cel mai bine probele sau indiciile, iau o decizie.
Între această decizie și cererea DNA se pun de-a curmezișul, cu orice prilej, reprezentanții actualei puteri. Cazul Popescu le servește la fix pentru a păcăli lumea că apără principii, nu propriile interese.
Recomandările noastre
