EDITORIALUL EVZ: Protestul foamei loveşte Cabinetul USL. Se-ntoarce roata!
- Violeta Fotache
- 6 septembrie 2012, 18:07
După patru luni de guvernare USL-istă, cei care s-au avântat în a crede promisiunile din campania electorală pentru alegerile locale, făcute de lideri ai alianţei dintre Partidul Naţional Liberal(PNL), Partidul Social Democrat (PSD) şi Partidul Conservator (PC), oameni care au sperat că îşi vor îmbunătăţi nivelul de viaţă prin votul dat şacalilor politici, trăiesc de fapt o cruntă dezamăgire.
Unii au votat cu gândul la o funcţie mai înaltă, alţii cu intenţia de a pune mâna pe contracte grase cu statul ori ca să mătrăşească Justiţia, dar cei mai mulţi dintre votanţii USL sunt oameni simpli dezamăgiţi de măsurile de austeritate luate de Guvernul Boc pentru menţinerea economiei româneşti pe linia de plutire. Oameni afectaţi direct de austeritatea impusă (fără explicaţii destule şi pe înţelesul lor) au fost atraşi, irezistibil, de mirajul vândut abil de propaganda USL-istă. Lapte şi miere aveau să curgă de vor fi ajuns la putere USLiştii. Vor da salariile şi pensiile înapoi, vor da banii la mame, spuneau. Nici un rateu n-au dat când a fost vorba de protestele sindicaliştilor, ori ale mamelor nemulţumite că li se micşorau veniturile aferente concediului postnatal. Îmi amintesc că, în 2010, în Piaţa Victoriei şi pe esplanada teatrului Naţional din Craiova, sindicaliştii protestau faţă de reducerea salariilor şi a pensiilor, unii chiar aveau starea s-o facă în paşi de "Dansul pinguinului", c-o berică lângă bordură. Protestele au constituit apoi prilej al Opoziţiei pentru a mai îndemna o dată la "Jos Guvernul! Jos Băsescu!" Acum se întoarce roata! Scandalul de la Combinatul Oltchim, cu proteste de stradă ale angajaţilor care se împotrivesc concedierilor şi strigă pentru salariile neplătite de două luni şi spun "NU!" planului Guvernului Ponta pentru această unitate a industriei româneşti, dă primii fiori pe şira spinărilor elitelor din Executivul USL. Şi, după cum e traiul românilor, acesta e doar începutul.Timp de patru luni de zile, guvernanţii USL au fost rupţi de realitate. Ei au lumea lor şi pentru a şi-o prezerva n-au precupeţit nici un efort. D-aia ne-au aruncat pe apa sâmbetei zecile de milioane de euro cheltuite cu referendumul, când de fapt erau alte probleme stringente de rezolvat: durerile oamenilor. Au pus Europa pe fugă şi ne-au pus stigmatul de iubitori de comunism. Au băgat SUA şi NATO în trepidaţii. Au lăsat seceta să-şi facă de cap. Au ignorat avertismentele guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Au lăsat ţara aproape neguvernată. Totul pentru a scăpa de Băsescu. Ce le-a păsat lor de noi? Ori credeţi că Ponta, Antonescu et company sunt îndureraţi că românilor li s-au lipit burţile de coaste? Credeţi că le pasă de profesorii care au ajuns să roadă colţuri vechi de pită, adunate de pe-o zi pe alta în cutia de pâine?Or că pensionarii şi-au extins dieta de la una la trei mese de biscuiţi cu ceai, pe zi? Îi preocupă oare faptul că oamenii sunt "asasinaţi" cu smsuri şi telefoane de la bănci pentru neplata datoriilor? Ori le pasă de blocajul financiar care tarează sistemul privat? Ori i-o durea de bătrâna Paraschiva, femeia care-şi face rondul prin piaţa Berceni, săturându-se doar cu saliva? Sau de familia Ionescu care-a decis să stea pe întuneric, că s-a scumpit curentul? Îi doare pe ei de jalea care a lovit pieţele de legume - aproape pustii fiindcă abia îţi permiţi de-o ciorbă de zarzavat pe săptămână -, ori că Alimentarele au galantarele pline, dar încasări puţine? Aş! Îi doare la bască de popor. Pentru ei, poporul a ajuns o vorbă goală, bună să le umfle gurile în campaniile electorale. Dar se apropie momentul decontului. După eşecul referendumului, Antonescu s-a ascuns deja într- un prelungit concediu prin Italia, iar Ponta pare mai degrabă preocupat să-i dea replică Monicăi Macovei, dând indicaţii preţioase noului ministru al Justiţiei. Cum românii sunt la limita rezistenţei, crede că nu mai durează mult până când băile de mulţime vor fi cu hui duieli şi îmbrânceli. Îi doare la bască de popor. Pentru ei, poporul a ajuns o vorbă goală, bună să le umfl e gurile în campaniile electorale