Lozinca pe care o molfăie în aceste zile propaganda PDL este: ziariştii nesimţiţi nu vor să-şi achite taxele către stat şi, din acest motiv, umflă povestea despre cozile de la ghişeele admini straţiilor fiscale.

Să plătească şi ei, cere poporul indignat, care crede că tagma ziariştilor înseamnă Roşca Stănescu, Cornel Nistorescu sau Bogdan Chirieac. Fals. Nici un mogul din presă, nici un analist din "liga" Chirieac-Roşca Stănescu nu este afectat de noile taxe instituite de către guvernul Boc. Vîntu, la fel ca orice angajator din presă, nu plăteşte un ban. Povara contribuţiilor sociale este suportată de către angajaţi.

Mai mult, nici unul dintre mandarinii din lumea comentatorilor nu este plătit, din câte ştiu eu, pe drepturi de autor sau pe cartea de muncă. Oamenii au firme şi primesc banii prin tot felul de contracte. Şi, surpriză!, Bogdan Chirieac nu ia niciun ban de la moguli. El comentează pe gratis. Dar firma lui (pardon, fosta lui firmă, acum proprietarul fiind o căsuţă poştală din Elveţia) este întreţinută din contracte acordate de către oamenii lui Băsescu de la SRI, STS sau MApN. Milioane de euro au ajuns în conturile firmei lui Chirieac (pardon, fosta!) de la serviciile lui Băsescu, majoritatea achiziţiilor ocolind neproductiva metodă a licitaţiilor.

Postacii plătiţi de PDL s-au năpustit să măcăne că m-aş opune plăţii contribuţiilor aferente drepturilor de autor pentru că îmi apăr propriul interes. Greşit, din două motive. Primul este că sunt plătit integral, la fel ca şi colegii mei, pe cartea de muncă. Iar alte venituri nu am.

În al doilea rând, nu mă opun acestor taxe. Mi-am atras antipatia tovarăşilor de breaslă atunci când am scris că ziariştii trebuie să contribuie la CAS şi nu este corect să mergem cu mâna întinsă la guvern - cu atât mai puţin să-l şantajăm. Însă m-am înfuriat văzând mii de oameni plimbaţi de la o coadă la alta urmare a unor reglementări imbecile, iar ceva mai târziu m-a scos din minţi reacţia ciocoiască a lui Boc şi Vlădescu.

Guvernul era dator să pregătească plata acestor taxe, să facă simulări, iar contribuabilii să găsească totul în bună ordine şi uşor de înţeles atunci când începeau să facă plăţile. Explicaţia potrivit căreia executivul avea acum nevoie de bani nu mă priveşte. Comisa de prognoză pentru ce este plătită?

A existat o înţelegere cu sectorul privat, ca guvernul să anunţe cu şase luni înainte modificarea Codului Fiscal, pentru a da predictibilitate mediului de afaceri. Asta înseamnă "reforma statului" pe care o tot vântura Băsescu pe vremea când cerşea voturi şi pe care acum a aruncat-o la coş.

Guvernul trebuie să fie în slujba mea, nu eu să ajung gâsca pe care Boc o jumuleşte când vrea, cum vrea. Dar ce mă doare cel mai tare este jigodismul celor de la guvern atunci când incită lumea împotriva presei, sugerând că ei se bat cu mogulii cei răi. Vă asigur, vă asigur!, că nici Vlădescu şi nici obscurul pe care Ghiţă Falcă l-a plasat la ANAF n-au curaj să se lege de alde Voiculescu şi Vîntu, nici dacă ar avea motiv.

Ştiţi pe cine şi-au găsit să umilească? Pe lectorul universitar care îşi rotunjeşte salariul scriind la o revistă. Pe tânărul care face un ban încheind contracte de asigurare. Pe micul întreprinzător care lucrează ca persoană fizică autorizată. Pe ziaristul din provincie plătit cu un salariu de mizerie, forţat să ac cepte plata pe drepturi de autor şi care, vă rog să mă credeţi, este cinstit şi face tot posibilul să aducă oamenilor informaţiile de care au nevoie.

Aceştia sunt cei care au ieşit să-l voteze pe Băsescu, de teamă că Geoană va da ţara pe mâna mogulilor! De ei îşi bate joc Boc punându-i să piardă zile întregi pe la cozi. Pe ei îi ameninţă Vlădescu, spunându-le că sunt evazionişti. Oare îi va arunca acuzaţia asta şi lui Cristian Tudor Popescu, cu care joacă tenis? Sau prietenului său, Dinu Patriciu?

În această ultimă fază a putrefacţiei sale, guvernul Boc a ajuns să-i calce în picioare pe cetăţenii obişnuiţi, pentru că este prea laş să se bată cu mogulii.