GRIGORE CARTIANU: "Îmi dau demisia de la ziar dacă patronatul nu va introduce prima de refacere după concediu, ca la Primăria Bistriţa!"
... dacă patronatul nu va adopta urgent o decizie prin care fiecare angajat să beneficieze de câteva prime binemeritate: de toxicitate, de radioactivitate, de refacere după concediu!
Bănuiam noi de multă vreme că aparatele din redacţie ne torturează, dar am stat ca blegii până când nişte primari şi consilieri locali ne-au deschis mintea. Tot ei ne-au adus suprema confirmare: da, da, da - concediul de odihnă mai mult ne oboseşte decât ne odihneşte! Ne atrage, parşiv, în vacanţe la mare şi în expediţii montane, astfel încât reluarea muncii devine un coşmar. Cum să dai plaja şi drumeţia pe alergătură după ştiri sau pe un scaun în faţa computerului?!
Şocul revenirii la birou trebuie compensat neapărat cu un privilegiu, ceva, altfel dai cu pumnul în imprimantă, spargi tastatura, joci fotbal cu monitoarele, te bronzezi la bec, transformi tipografia în funicular, foloseşti cablurile electrice pe post de liane şi urli ca Tarzan în căutarea preafrumoasei Jane. Iar când bagi mâna în buzunar şi constaţi că datul în bărci şi cursele cu telecabina te-au lăsat lefter, viaţa postconcediu e însăşi definiţia Apocalipsei. Şi cum ar putea fi rezolvată criza mai bine decât cu o „indemnizaţie pentru refacerea capacităţii de muncă“?
Soluţia completă ne-a fost furnizată, pe banii localnicilor, de Primăria oraşului Bistriţa. Edilul Vasile Moldovan (PD-L) şi Consiliul Local (o mixtură multipartinică) au hotărât, în deplină concordie, că salariaţii instituţiei vor beneficia de mai multe sporuri, stimulente şi prime, care le vor dubla leafa de bază.
Cu adevărat revoluţionară este introducerea „indemnizaţiei pentru refacerea capacităţii de muncă“, sumă „echivalentă cu salariul de bază al lunii anterioare plecării în concediu“. Aşadar, cum vine bugetarul nostru de la Mamaia sau de prin ţările calde, hop!, încasează o leafă în plus, ca să se refacă. Şi asta, după ce şi-a încasat indemnizaţia de concediu, şi-a decontat biletele dus-întors şi a avut „facilităţi“ la achiziţia pachetelor turistice. O, concediu, dulce concediu, câte bucurii poţi aduce tu în viaţa noastră!
Dar beneficiile celor din primărie nu se opresc aici. Ei mai încasează, printre altele, „spor de toxicitate pentru folosirea xeroxului“ (10% din salariul de bază), „spor de antenă“ (10%), „spor pentru relaţiile cu publicul“ (10%), „spor de fidelitate“ (până la 25%), „bani de costum“, prime de Crăciun (o leafă), de Paşti (încă o leafă), de 8 martie, de 1 iunie... Să curgă primele, să cânte muzica!
Toţi aceşti bani nu vin de la vreun patron darnic, ci din birurile pe care le plătesc cetăţenii oraşului Bistriţa. Privilegii mai mari pentru funcţionarii primăriei înseamnă biruri mai mari pentru contribuabili.
La altă primărie, lăcomia a luat forma unui „spor de radioactivitate“, pentru că în sala de consiliu se afla un computer. Aşteptăm „sporul de ruşine“ pentru că asemenea specimene se numesc autorităţi publice, „sporul de nesimţire“ pentru că respiră acelaşi aer cu noi şi, eventual, „sporul de puşcărie“ pentru că n-au ajuns la timp unde trebuie.
Alo, domnu’ Ringier, se aude? Nu ştim care-i treaba pe-acolo, pe la Zürich, dar la noi, în România, s-a votat că viaţa nu are sens fără o duzină de sporuri. Vorba aia: din concediu ne întoarcem trişti, calculatoarele ne iradiază, xeroxurile ne intoxică...
Recomandările noastre
