Florian Bichir: "Nu spun o noutate: Romania se afla intr-o criza profunda in ceea ce priveste politica externa romaneasca.
Ca niciodata, s-au adunat prea multe, iar bomboana de pe coliva a fost pusa de scandalul romanilor din Italia. Taraboi care s-a extins rapid pe tot batranul continent, de parca noi, romanii, am fi mexicanii Europei. In timp ce Traian Basescu a orientat politica externa romaneasca pe axa Washington-Londra, liberalii mizeaza pe cartea europeana. Nu degeaba PNL a cerut retragerea trupelor romane din Irak si Afganistan.
Dupa plecarea lui Mihai Razvan Ungureanu de la conducerea diplomatiei, dar si a prestatiei catastrofale a lui Adrian Cioroianu, am ajuns o tara fara o politica externa consistenta, punctuala. Directii mari exista bineinteles, dar ele sunt trasate de ani intregi, sunt arhicunoscute, le stiu pana si copiii de cativa ani.
In Aleea Alexandru e ceata: Traian Basescu vrea ceva, Calin Popescu-Tariceanu altceva, iar ministrul Cioroianu este complet dezorientat, debusolat. Fiecare are o lista proprie de preferati pentru posturile de ambasadori, dar nu se pot pune de acord. Asa ca, de suferit, sufera politica externa romaneasca.
Bogdan Olteanu sare la gatul ambasadorului american, iar Gheorghe Funar cere expulzarea lui. In Europa suntem deja cetateni de mana a doua, iar solutia Ministerului de Externe de a expune publicului italian romani celebri si albi la fata e ridicola. La Rasarit, treaba este la fel de complicata, iar fostul general de militie Voronin arunca sageti otravite Bucurestiului, spre bucuria rusilor. Prin gafa unor angajati MAE a fost recunoscuta limba moldoveneasca, iar la Chisinau, Romania este declarata „ultimul imperiu al Europei”.
Degringolada din politica externa romaneasca s-a rasfrant si asupra partidelor. In PSD de exemplu, Geoana si ai lui sunt proamericani, in timp ce Ion Iliescu si Adrian Nastase par mai apropiati de valorile europene. Zic par, pentru ca, daca atitudinea lui Adrian Nastase mi se pare fireasca, Ion Iliescu a ramas cu angoase mentale din 1951, cand in „Scanteia” ii numea pe americani antropofagi: „Cu totii simtim prietenia, indrumarea si ajutorul tovarasilor nostri sovietici, ne bucuram impreuna de succesele constructiei noastre pasnice si simtim aceeasi revolta contra canibalilor americani care savarsesc bestialitati de nedescris impotriva eroicului popor coreean si care pregatesc un nou razboi mondial”. Nici la liberali lucrurile nu sunt clare: nu toti membrii de frunte avant aceeasi aversiune antiamericana ca a lui Bogdan Olteanu.
Si atunci, te poti intreba: ce politica externa are Romania? Cand o sa terminam cu baletul acesta inutil, cu alergatura asta continua de a ne ploconi la cine stie ce centru de putere? Vrem sa fim proamericani sau proeuropeni? Sau, efectiv, nu stim ce vrem, stam la rascruce de drumuri, buimaci?
Lipsa unei directii clare, a unei strategii nationale pe termen lung nu ne va aduce decat necazuri. Iar un stat fara o politica externa este ca un om fara coloana vertebrala!
Recomandările noastre
