EDITORIALUL EVZ: Antonescu şi Ponta, doi politicieni de studio

EDITORIALUL EVZ: Antonescu şi Ponta, doi politicieni de studio

Praful s-a ales de sondajele triumfaliste ale USL! Pulberea, de aşa-zisele cercetări interne care trâmbiţau scoruri de 60-65%! Colbul, de visul că, în 2012, alianţa PSD - PNL - PC va defila fără concurenţă!

Alegerile de duminică, din Neamţ şi Maramureş, sunt "un test pentru electorat, dacă mai poate suporta guvernarea PDL, care a provocat atâtea suferinţe categoriilor cele mai largi de cetăţeni."

Vorbele dintre ghilimele îi aparţin lui Ion Iliescu şi au fost copiate de pe blogul său. Cu excepţia greşelii gramaticale (corect: celor mai largi...), bătrânul politruk, hârşit în zeci de ani de bătălii politice şi uneltiri de partid, ştie ce zice. Un test, deci un semnal! În locul unui lejer 2-0 în favoarea USL, s-a înregistrat un 1-1, cu o victorie detaşată pentru PDL şi una strânsă pentru USL. Prima concluzie este că, în locul unei dominaţii zdrobitoare a USL, care invita adversarii la non-combat şi la trădări interne, suntem într-o poziţie de echilibru. PDL, în ciuda seriilor de lovituri cumplite primite prin aplicarea măsurilor de austeritate, încă se ţine bine pe picioare. Meciul se joacă! Mesajul pentru membrii PDL şi aliaţii lor este unul de strângere a rândurilor. Grosul măsurilor de austeritate a trecut. Acesta e punctul de la care pot începe să urce rampa. Veştile bune de la guvern, despre creşteri cât de mici şi relaxări cât de modeste, se cuantifică la "plus". Pe de altă parte, rezultatele de duminică favorizează proiectele prezidenţiale, asumate cu jumătate de gură de PDL. Un eşec ar fi dus la o ruptură între agenda PDL şi agenda lui Traian Băsescu. Modificarea Constituţiei şi reorganizarea administrativ-teritorială, "testamentele politice" ale lui Băsescu, ar fi fost văzute, în cel mai bun caz, ca pierdere de vreme de un partid disperat să recupereze teren electoral. Acum PDL este mai liniştit şi are a se aşeza la masă cu un UDMR mai temperat de perspectiva prelungirii coaliţiei şi după 2012.

Dar în tabăra adversă ce se întâmplă? Cât de mare va fi şocul, după ce au fost puse la îndoială toate prognozele despre zdrobitoarea dominare în teritoriu a USL? Liderii locali nu sunt proşti să-şi bată singuri cuie în tălpi. Raportând la "centru" cifre mincinoase, umflate ca pe vremea lui Ceauşescu, ei au avut un dublu scop: întâi, de a impune un orizont de aşteptare electoratului şi scenei politice. Al doilea, de a-şi câştiga liniştea în faţa conducerii de la Bucureşti. Într-adevăr, cum poţi chema la ordine o filială care anunţă 65%? Acoperite de sondajele umflate, baronatele socialiste şi liberale îşi puteau vedea de treaba lor. De afacerile transpartinice, de contractele prietenoase, cu statul. Micile trădări puteau fi trecute cu vederea, pentru că aduceau marile rezultate, nu-i aşa?

Ne puteți urmări și pe Google News

Revenirea dură cu picioarele pe pământ va avea ca efect accentuarea tendinţelor centrifuge din USL. Va alimenta disidenţele din fiecare partid. Visul unui scor naţional de peste 50% ţinea două săbii - cam înghesuite, cam tocite una de alta - în aceeaşi teacă. Primul semn că visul s-ar putea să nu se împlinească va scoate la lumină toate nemulţumirile. Ponta recunoştea că au fost destui primari USL care au jucat "pe invers". Dacă atunci când perspectiva USL era atât de luminoasă, tot s-au găsit trădători, cu cât mai mulţi se vor gândi să părăsească corabia, când se va rupe lanţul de iubire?

Marii perdanţi sunt însă Crin Antonescu şi Victor Ponta. În prima bătălie din lungul război care se anunţă, ei s-au dovedit incapabili să-şi ducă oastea la victorie. Ce s-au priceput să facă, au făcut. Atâta pot. În ciuda faptului că au mers în campanie, împreună, uşor stingheri, uşor caraghioşi, ei nu au magnetizat masele. Tandemul menit să îşi asume hăţurile ţării n-a putut clinti din imobilitate câteva zeci de mii de alegători!

Şi aşa, poziţiile lui Ponta şi Antonescu erau şubrede. În fruntea USL şi în capul partidelor. Pe teren, Antonescu şi Ponta arată rău. Sunt din alt film. Ca nişte cosmonauţi picaţi pe platoul unde se toarnă un western. Inadaptaţi, dar mereu preocupaţi să-şi ia faţa unul altuia. Să arate fiecare că el e şeful, iar celălalt, doar un tolerat. Singurul loc unde se simt la largul lor e un studio TV. Dar de acolo nu poţi conduce o ţară.