Edilul Tudor Pendiuc, arestat pentru 30 de zile. Suna cunoscuţi, în perioada arestului la domiciliu, şi le cerea să-i fie daţi la telefon suspecţi din dosarul său.

Edilul Tudor Pendiuc, arestat pentru 30 de zile. Suna cunoscuţi, în perioada arestului la domiciliu, şi le cerea să-i fie daţi la telefon suspecţi din dosarul său.

Tribunalul București a admis vineri propunerea DNA de arestare preventivă pentru 30 de zile a primarului din Pitești, Tudor Pendiuc, pus sub acuzare pentru corupție. Primarul Piteştiului, Tudor Pendiuc, suna cunoscuţi, în perioada arestului la domiciliu, şi le cerea să-i fie daţi la telefon suspecţi din dosarul său.

Când vorbea cu aceştia li se adresa ca şi cum ar fi discutat tot cu cei apelaţi iniţial, au declarat surse judiciare, pentru mediafax.ro.

"( Pendiuc - n.r.) iniţia dialoguri prin care crea aparenţa că discută cu titularul postului telefonic, însă, în realitate, discuta cu suspecta, dar pe telefonul altei persoane şi se adresa ca şi cum nu ar fi fost suspecta, ci ca şi cum ar vorbi cu acea persoană", se mai arată în documentul citat de surse judiciare.

În perioada 20 noiembrie - 1 decembrie, edilul a apelat de cinci ori postul telefonic al consilierei sale, Carmen Elena Lis. În 20 niembrie, edilul a purtat o discuţie telefonică cu aceasta.

"Subliniem modul insidios în care acţionează inculpatul Tudor Pendiuc, deşi discută cu suspecta Carmen Elena Lis, acesta i se adresează «cu alt nume» pentru a crea aparenţa că discută cu altcineva. Rezultă în mod evident că inculpatul are reprezentarea încălcării obligaţiei stabilite de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală, prin încheierea pronunţată în dosarul 38747/3/2014 din data de 19.11.2014, respectiv de a nu comunica cu ceilalţi participanţi la comiterea infracţiunii, folosind o metodă ce denotă reaua credinţă a acestuia având drept scop îngreunarea bunei desfăşurari a procesului penal", se arată în documentul anchetatorilor.

Potrivit anchetatorilor, "reaua credinţă a inculpatului constă în aceea că, în primul rând, sună la posturi telefonice utilizate de persoane apropiate suspectei Carmen Elena Lis, iniţiază convorbirea cu respectivele persoane, după care continuă discuţia cu suspecta anterior amintită, însă i se adresează cu apelativul persoanei utilizatoare a postului telefonic".

Achetatorii mai atrag atenţia că discuţiile lui Pendiuc au avut loc cu secretarea sa neîntâmplător şi au avut ca scop informarea directă sau indirectă a acesteia din urmă asupra modului în care evoluează urmărirea penală, "aceste comunicări dintre inculpat şi suspectă având loc în perioada în care Direcţia Naţională Anticorupţie a efectuat acte urmărire penală în cauză (percheziţii informatice, solicitare înscrisuri de la Primăria Municipiului Piteşti, audieri de martori, suspecţi)".

  • Carmen Lis are calitatea de consilier al primarului şi era la curent cu solicitările pe care Direcţia Naţională Anticorupţie le-a adresat Primăriei Municipiului Piteşti, transmiterea de informaţii fiind în ambele sensuri, mai notează anchetatorii.

Acuzaţiile DNA

Edilul este acuzat că a încălcat regulile arestului preventiv. În referatul cu propunerea de înlocuire a măsurii, procurorii au reținut că Pendiuc a încălcat obligaţia stabilită de instanţă de a nu comunica cu ceilalţi participanţi la comiterea infracţiunii, în sensul că, în perioada 20.11.2014 – 01.12.2014, a luat legătura cu o persoană ce are calitatea procesuală de suspect. DNA cere arestarea și a  inculpatului Scarlat Constantin, care a încălcat obligaţia stabilită de instanţă de a nu părăsi imobilul fără permisiunea organului judiciar.

Aceștia se aflau în arest la domiciliu, în urma contestaţiei formulate de cei doi, la data de 19.11.2014, Curtea de Apel Bucureşti în ceea ce privește măsura de arestare preventivă.

A prejudiciat bugetul Primăriei Pitești cu 23 de milioane de lei

În cauza respectivă, la data de 7.11.2014, Tribunal Bucureşti a dispus arestarea preventivă pe o perioadă de 30 de zile şi a inculpaţilorTudor Pendiuc şi Constantin Sacrlat. În urma contestaţiei formulate de cei doi, la data de 19.11.2014, Curtea de Apel Bucureşti a dispus măsura preventivă a arestului la domiciliu faţă de inculpaţii anterior amintiţi, cărora le-au fost stabilite următoarele obligaţii:

- să nu părăsească imobilul în care locuieşte fără permisiunea organului judiciar care dispune prezenta măsură sau în faţa căruia se află cauza şi să se supună restricţiilor stabilite; - să se prezinte în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat; - să nu comunice cu ceilalţi participanţi la comiterea infracţiunii, cu martorii, precum şi alte persoane care se stabilesc de organul judiciar; - să poarte permanent sistem electronic de supraveghere.

Primarul Tudor Pendiuc este acuzat de procurorii DNA că a prejudiciat bugetul Primăriei Piteşti cu peste 23 de milioane de lei, prin încheierea unui contract nelegal privind transportul public local, el primind în schimb drept mită un apartament de lux pentru fiica sa.

Primarul Tudor Pendiuc este acuzat de procurorii DNA că a prejudiciat bugetul Primăriei Piteşti prin încheierea unui contract nelegal privind transportul public local. Procurorii apreciază că prejudiciul total produs prin infracţiunile de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată este de 23.013.099 de lei, din care 18.178.335 de lei reprezintă suma profiturilor obţinute de asocierea dintre firmele CNCD şi Girexim Universal, ca urmare a neaplicării dispoziţiilor legale, iar 4.834.764 de lei reprezintă valorile decontate în cadrul contractului de comision/discount şi a contractului de service. De asemenea, ca urmare a infracţiunii de luare de mită ar fi fost „spălată" suma de 475.812 lei.

În cazul primarului Tudor Pendiuc au fost puse sub sechestru toate bunurile mobile şi imobile aflate în posesia sa, până la acoperirea sumei de 23.488.911 lei. În cazul fiicei sale, Ema Pendiuc, sechestrul a fost instituit până la acoperirea sumei de 475.812 de lei, potrivit Agerpres. Procurorii au mai dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului, până la concurenţa sumei de 23.488.911 lei pe toate bunurile mobile şi imobile aflate în proprietatea oamenilor de afaceri Vişoiu Valentin şi Barbu Florin Şerban, la rândul lor inculpaţi în dosar. În cazul altor doi inculpaţi, oamenii de afaceri Constantin Scarlat şi Gheorghe Văsâi, a fost pus sechestru pe acţiuni şi părţi sociale deţinute la mai multe firme, până la concurenţa sumei de 23.488.911 lei.

În acelaşi dosar a fost dispusă măsura asiguratorie a sechestrului pe 40 de autobuze aflate în proprietatea firmei CNCD, custode al bunurilor fiind desemnată societatea Consiliului Local Piteşti, Publitrans 2000, care le va putea folosi în continuare pentru a asigura transportul public de persoane în municipiu. Sechestrul a fost dispus pentru a se evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care ar putea servi la garantarea reparării pagubei produse prin săvârşirea infracţiunilor cercetate în dosar. Societatea Publitrans 2000, în calitate de custode, va asigura paza şi conservarea bunurilor, precum şi utilizarea acestora în condiţii adecvate.

Faptele

Potrivit procurorilor DNA, în 2007, Tudor Pendiuc a pus la cale o asociere între Publitrans 2000 -firma de transport a Consiliului Local- și societățile Girexim Universal- administrate de Gheorghe Văsâi și CNCD- la care era asociat Valentin Vișoiu. Publitrans 2000 se angaja să pună la dispoziție terenurile și personalul calificat, iar cele două societăţi trebuiau să vină cu 80 de autobuze. La momentul semnării contractului, prietenii lui Pendiuc nu aveau nicio mașină în parcare. Mijloacele de transport au fost cumpărate ulterior, iar contractul de asociere a fost prelungit de mai multe ori.În următorii șase ani, CL Piteşti a alocat de la bugetul localității subvenţii de peste 57 de milioane de lei pentru transportul public, bani care au intrat în conturile celor două firme agreate. Procentul de beneficii și pierderi a fost trecut greșit în contractul principal. Dacă la început s-a stabilit că fiecare parte vine cu câte 50 procente, într-un final, societatea Primăriei a rămas doar cu 24,92% iar cele două firme au primit 75,8 % din afacere.Pentru aceste favoruri făcute celor două societăți, Pendiuc ar fi primit 1 milion de euro.

Ce avere are Pendiuc

Potrivit declaraţiei de avere din iulie 2013, Tudor Pendiuc are două apartamente în Piteşti de 58, respectiv 86 de metri pătraţi, cumpărate în anii 1990 şi 1996 împreună cu soţia sa, precum şi o casă în suprafaţă de 712 metri ptraţi, construită în anul 2005. Potrivit Mediafax, primarul Piteştiului şi soţia sa mai au o casă de 60 de metri pătraţi în comuna Salcia, judeţul Teleorman, moştenită de soţia lui Pendiuc în anul 1995. Tot în comuna Salcia, soţia lui Pendiuc a moştenit două terenuri agricole de 1,38 hectare, respectiv 0,40 hectare, precum şi un teren intravilan în suprafaţă de 0,05 hectare.

Pendiuc mai are, la Piteşti, suprafeţe de 2.064 de metri pătraţi de vii, livezi, teren arabil, curţi şi construcţii, toate cumpărate în 1998. Primarul Piteştiului deţine şi un autoturism Dacia Logan, din anul 2008. Totodată, el are două conturi de 22.095 de lei şi 5.069 de euro, precum şi un depozit bancar de 16.390 de lei. Tudor Pendiuc are şi un credit de 9.500 de euro contractat în 2010 şi scadent în 2014.

În ceea ce priveşte veniturile, edilul a obţinut în anul fiscal anterior declaraţiei de avere venituri de 52.433 de lei, din salariul de primar, iar soţia acestuia, Gabriela Pendiuc, a obţinut 36.270 de lei ca director la Şcoala Populară de Arte şi Meserii. Pendiuc a mai notat în declaraţia de avere venituri de 22.300 de lei, obţinute din funcţia de conferenţiar universitar doctor la Universitatea ”Constantin Brâncoveanu”, 9.418 lei obţinuţi ca membru în Comisia naţională de avizare a împrumuturilor de la Ministerului Finanţelor şi 6.715 de euro ca membru în Comitetul Regiunilor de la Bruxelles.

În declaraţia de interese, primarul Piteştiului menţionează că este preşedinte sau vicepreşedinte al mai multor fundaţii sau asociaţii. Astfel, el este preşedinte al Fundaţiei Doina şi Ion Aldea Teodorovici, al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Argeş şi al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Termoserv, precum şi vicepreşedinte al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Servsal.