A ieșit din comunism fără vărsare de sânge, a intrat înaintea noastră în NATO și UE și a fost, mereu, cu un pas în față. Dar acum Ungaria a ajuns să fie depășită de România.

Economia României a depășit-o pe cea a Ungariei care se confruntă cu o criză prelungită. Datele Eurostat indică faptul că țara noastră conduce, în Europa de Est, în ceea ce privește indicii de creștere economică. Conform datelor oficiale, Ungaria a avut cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană, iar salariul minim brut lunar pe economie a ajuns mai mic decât cel din România.

România a înregistrat cel mai mare ritm mediu de creștere a salariilor din Uniunea Europeană, aceasta și pentru că, la noi, costurile cu forța de muncă sunt mai mici, iar ritmul de creștere, stabilit în euro, este mai mult decât dublu față de cel al Ungariei. Indicatorii economici arată că România a depășit Ungaria în ceea ce privește creșterea economică, țara noastră situându-se pe un loc fruntaș între statele Europei de Est. Ungaria a avut cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană și doar economiile Bulgariei, Slovaciei, Portugaliei și Croației sunt mai slabe.

În luna martie, inflația din Ungaria s-a menținut la peste 25%, în vreme ce prețurile de consum au ajuns cu 25,2% mai mari decât cele de anul trecut. Informațiile publicate de Oficiul Central de Statistică de la Budapesta sunt îngrijorătoare pentru Viktor Orban și guvernul său.

Premierul maghiar se dovedește neputincios în fața crizei economice, deși a promis că va reduce inflația la o singură cifră, până la sfârșitul anului. Lucrurile nu evoluează nici pe departe în concordanță cu promisiunile sale, inflația scăzând foarte încet. Astfel, de la 25,7%, înregistrată în ianuarie, a ajuns la 25,4% în februarie.

Economia ungară este în criză

În plus, în ultimul an, prețurile la energie și alimente pentru gospodării au crescut foarte mult, în ciuda relațiilor pe care Budapesta le cultivă cu regimul lui Vladimir Putin. Prețurile la energia pentru gospodării au crescut cu 43,1%, în luna martie, raportat la perioada similară a anului trecut. Această evoluție poate explica de ce ministrul maghiar de Externe, Péter Szijjártó, a dat fuga la Moscova pentru noi contracte de energie.

Și prețul la alimentele din magazinele maghiare au înregistrat o creștere cu 42,6% față de luna martie a anului trecut. Prețul ouălor a crescut cu 74%, cea mai mare creștere din ultimul an, însă a fost urmat, îndeaproape de prețurile pentru produsele lactate care au crescut cu 72,8%. Untul și crema de unt s-au scumpit cu 68%, iar pâinea cu 67%.

Datele Oficiului Central de Statistică arată, de asemenea, că prețul gazului prin conducte a crescut cu 62,8 la sută, al lemnelor de foc cu 55,9 la sută, al gazului îmbuteliat cu 51,6 la sută și al energiei electrice cu 27,6 la sută.

Scumpirile nu se mai opresc

Prețul mediu al bunurilor de consum de folosință îndelungată a înregistrat o majorare de 11,2% iar cel la băuturi spirtoase și tutun a fost cu 19,7% mai mare. Serviciile au cunoscut noi scumpiri, conform statisticilor cu 13%.

În ultima lună, prețurile de consum au crescut în medie cu 0,8%, creșterea fiind de 1,5% pentru alimente. În schimb, au scăzut costurile cu energia pentru uz casnic, cu 3,8%.

Povara inflației cade pe umerii cetățenilor

Deși Viktor Orbán susține că obiectivul său este de a combate inflația și de a o aduce la o cifră, până la finalul anului, situația îi convine. Guvernul său dă vina pe războiul din Ucraina pentru creșterea prețurilor, dar și pe sancțiunile impuse de Uniunea Europeană la măsurile sale antidemocratice.

În acest timp, guvernul său încasează mai multe venituri la buget pe fondul acestei crize și a scumpirilor. TVA-ul maghiar este de 27%, un record mondial, în timp ce inflația de peste 25% este un record al UE.

În condițiile unei inflații ridicate și a unei cote de TVA foarte mari, veniturile statului din TVA vor crește semnificativ, în vreme ce simplii cetățeni vor suporta povara.

Anul trecut, în loc de 5,487 miliarde HUF planificate din TVA, la buget au ajuns 6,860 miliarde HUF, o diferență de 25% față de plan. Acest lucru este bun pentru stat deoarece cheltuielile sale nu cresc atât de repede, dar este o povară uriașă pentru oameni, în special pentru cei săraci care consumă imediat cea mai mare parte a veniturilor pe care le obțin.