PIB-ul României a evoluat dezamăgitor în cel de-al doilea trimestru al acestui an. Urmează T3 și T4, când efectele secetei vor fi luate în calcul
PIB-ul României a urcat cu doar 0,1% în trimestrul doi al anului față de primul trimestru, mult sub estimările analiștilor, care vedeau un avans de aproape 1%. Dinamica anuală a fost de 3,2%, faţă de așteptări care mizau pe o cifră mai mare de 4%. Și încă nu se simt efectele secetei, care se vor vedea clar în ultimele două trimestre ale acestui an, avertizează Ionuţ Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.
Seceta își intră în drepturi
„Nu avem toate datele, dar putem bănui că evoluţia dezamăgitoare din trimestrul al doilea ar fi putut avea drept cauze rezultatele mai slabe din industrie, investiţiile publice și servicii. Situaţia din agricultură este îngrijorătoare, așteptăm rezulatele din ultimele două trimestre. Totuși, estimarea de 4% pentru creșterea PIBului în acest an rămâne fezabilă”, a declarat Dumitru pentru EVZ.
O creștere bazată pe consum este periculoasă pe termen lung. Economia devine vulnerabilă la șocuri externe
Estimările iniţiale legate de pagubele produse de seceta extremă din acest an indică cifra de 3 miliarde euro. Milioane de hectare au fost lovite, iar debitul scăzut al Dunării afectează și cel mai mare producător de energie electrică din România, Hidroelectrica.
Deficitul comercial
Deficitul comercial al României a crescut cu peste 440 milioane euro în primele șase luni, ceea ce ar putea indica o creștere economică nesustenabilă, bazată pe importuri. „Dacă datele vor confirma aceste bănuieli, vom avea încă un argument să cerem Guvernului să tempereze măsurile de relaxare fiscală, care ar duce în principal la creșterea consumului. În acest moment, consumul nu are nevoie să fie stimulat”, a afirmat Dumitru. Economistul a avertizat asupra presiunilor inflaţioniste puternice care se vor vedea în viitor, în special cele legate de secetă și de atenuarea impactului măsurii reducerii TVA la alimente. Inflaţia ar putea ajunge, începând din 2016, la un ritm anual de 3%. Dumitru consideră că Guvernul ar trebui să se concentreze pe investiţii care să vizeze dezvoltarea durabilă a economiei, pe termen lung, precum investiţiile în infrastructură, educaţie și sănătate. Stimularea unui consum care crește deja peste potenţial ar accentuea lărgirea deficitelor și nu ar oferi o bază solidă pentru dezvoltarea economiei. În acest ultim caz, economia românească ar rămâne extrem de vulnerabilă în faţa unui șoc extern, precum cel din 2008.
Recomandările noastre
