Alianţa dorită de Vladimir Tismăneanu pentru elucidarea istorică şi juridică a crimelor produse pe intervalul comunism-Revoluție-mineriade şi-a consumat miercuri primele clipe de viaţă.
Sediul Ministerului Public a găzduit o întâlnire care ar putea schimba definitiv cursul unora dintre cele mai importante teme vehiculate în spaţiul public românesc în ultimele două decenii: comunism, decembrie 1989, mineriade.
Laura Codruța Kovesi, procurorul general al României, şi Ioan Stanomir, preşedintele Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, s-au întâlnit pentru a analiza posibilitatea unei colaborări instituţionale fără precedent.
Pe agenda întrevederii s-au aşezat, la final, două obiective:

  • „necesitatea constituirii unui grup comun de lucru, ce urmează să abordeze dintr-o dublă perspectivă, judiciară şi istorică, analiza prescriptibilităţii răspunderii penale în cauzele privind condamnarea crimelor comunismului precum şi a faptelor penale de acelaşi gen din dosarele „Revoluţiei” şi „Mineriadei””;
  • „încheierea unui protocol de colaborare instituţională, în perioada imediat următoare, care să permită cercetătorilor institutului să analizeze din perspectivă istorică documentele din dosarele care au fost definitiv soluţionate de procurori (cauze având ca obiect condamnarea crimelor comunismului, evenimentele din Decembrie 1989 precum şi pe cele din timpul mineriadei) şi, totodată, să le pună la dispoziţie specialiştilor institutului copii după aceste documente”.

Justiția cu față umană: NUP-uri, prescrieri, achitări
Ambele obiective vorbesc, în premieră, despre două teme tabu în România postcomunistă: definirea crimelor comunismului, de la Revoluţie şi de la mineriade ca imprescriptibile plus colaborarea instituţională dintre domeniul judiciar şi cel istoric pentru clarificarea trecutului recent (după modelul Poloniei).
Până acum, institutele de cercetare a trecutului totalitar s-au limitat să producă analize istorice, fără ca efortul lor ştiinţific să aibă vreun efect juridic. Fostul Institut de Investigare a Crimelor Comunismului, condus de Marius Oprea şi preluat recent de Ioan Stanomir şi Vladimir Tismăneanu, a încercat, ani la rând, marea cu degetul, dezgropând sute de rămăşiţe ale victimelor Securităţii şi primind, la schimb, NUP-uri din partea Parchetului.
S-au vehiculat, pe de o parte, metodele lipsite de fundament juridic ale deshumărilor efectuate în epoca Oprea. Pe de altă parte, procurorii şi-au motivat rezoluţiile de neîncepere a urmăririi penale prin prescrierea crimelor. Raportul întocmit de Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste, în baza căruia Traian Băsescu a condamnat regimul politic romanesc dinainte de 1989, a rămas fără efecte practice.
Exemplul cel mai la îndemâna: după destituirea comunismului de la tribuna Parlamentului, din decembrie 2006, disidentul Vasile Paraschiv pierdea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie procesul intentat foştilor săi torţionari.
Anticomunismul vrea birou la Înalta Curte de Justiție
În momentul în care “echipa Tismăneanu” a preluat conducerea IICCMER, conducerea instituţiei a anunţat public că îşi doreşte lărgirea atribuţiilor de investigare, prin includerea în cercetare a evenimentelor de la Revoluţie şi de la mineriade.
Chiar Vladimir Tismăneanu a spus-o, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru EVZ: “Vom acţiona pentru includerea în legislaţia românească a acelor prevederi care asigură imprescriptibilitatea crimelor împotriva umanităţii. Domnul general Dan Voinea îşi va continua activitatea în cadrul Institutului, vom colabora cu Asociaţia 21 Decembrie, cu autorii cei mai cunoscuţi pe probleme legate de evenimentele din decembrie 1989 şi de mineriade. Pot să vă asigur că sprijinul politic, dacă vă gândiţi la preşedintele Traian Băsescu şi primul ministru Emil Boc, este cât se poate de concret şi puternic”.
Declaraţiile formale au fost urmate, săptămâna trecută, de o declaraţie sugestiva pentru direcţia în care se vor îndrepta lucrurile. Prezent în redacţia “Evenimentului zilei”, Tismăneanu a spus că îşi doreşte înfiinţarea unei direcţii specializate pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiție care să asigure aspectul juridic al investigaţiilor IICCMER. “Ceva gen DNA. Cred că putem pune presiune mai mare pe instituţiile statului pentru că acestea să ne elibereze dosarele de care avem nevoie în evaluarea trecutului”, a spus atunci Tismăneanu.