Cafeaua este o băutură atât de populară încât, în unele țări, nivelul său de consum se situează pe locul al doilea după cel al apei.

Pe lângă faptul că ne ajută să ne simțim mai puțin obosiți și mai alerți, cofeina din cafea ne poate îmbunătăți starea de spirit, funcția creierului și performanța la exerciții fizice. De asemenea, poate stimula pierderea în greutate și poate proteja împotriva unor boli precum diabetul de tip 2, Alzheimer și bolile de inimă.

Mulți oameni se bucură să bea cafea la prima oră a dimineții. Cu toate acestea, unii oameni afirmă că a o bea pe stomacul gol poate dăuna sănătății.

Cauzează probleme digestive?

Cercetările arată că amărăciunea cafelei poate stimula producția de acid gastric, potrivit specialiștilor de la health.harvard.edu. Ca atare, mulți oameni cred că cafeaua îți irită stomacul, agravează simptomele tulburărilor intestinale, cum ar fi sindromul colonului iritabil (IBS), și provoacă arsuri la stomac, ulcere, greață, reflux acid și indigestie.

Unii sugerează că a bea ceașca de cafea pe stomacul gol este deosebit de dăunătoare, deoarece nu există niciun alt aliment prezent pentru a împiedica acidul să vă deterioreze mucoasa stomacală.

Cu toate acestea, cercetările nu reușesc să găsească o legătură puternică între cafea și problemele digestive - indiferent dacă o bei pe stomacul gol.

În timp ce o mică proporție de persoane sunt extrem de sensibile la cafea și se confruntă în mod regulat cu arsuri la stomac, vărsături sau indigestie, frecvența și severitatea acestor simptome rămân constante, indiferent dacă o beau pe stomacul gol sau cu alimente.

Cu toate acestea, este important să acordați atenție modului în care reacționează organismul dumneavoastră. Dacă întâmpinați probleme digestive după ce beți cafea pe stomacul gol, dar nu și atunci când o beți cu o masă, luați în considerare posibilitatea de a vă ajusta consumul în consecință.

Crește nivelul hormonilor de stres?

Un alt argument comun este că băutul cafelei pe stomacul gol poate crește nivelul hormonului de stres, cortizolul.

Cortizolul este produs de glandele suprarenale și ajută la reglarea metabolismului, a tensiunii arteriale și a nivelului de zahăr din sânge. Cu toate acestea, nivelurile cronic excesive pot declanșa probleme de sănătate, inclusiv pierderea de oase, tensiune arterială ridicată, diabet de tip 2 și boli de inimă.

Nivelurile de cortizol ating în mod natural un vârf în jurul momentului în care vă treziți, scad pe parcursul zilei și ating din nou un vârf în timpul primelor faze ale somnului.

Interesant este faptul că cafeaua stimulează producția de cortizol. Astfel, unii oameni susțin că a o bea la prima oră a dimineții, când nivelul de cortizol este deja ridicat, poate fi periculos.

Cu toate acestea, producția de cortizol ca răspuns la cafea pare să fie mult mai mică în rândul persoanelor care o beau în mod regulat, iar unele studii nu arată nicio creștere a cortizolului. În plus, există puține dovezi care să sugereze că băutul cafelei pe stomacul plin reduce acest răspuns.

Mai mult, chiar dacă nu o bei des, orice creștere a nivelului de cortizol pare să fie temporară. Există puține motive să credem că un astfel de vârf de scurtă durată ar duce la complicații de sănătate pe termen lung.

Pe scurt, este mai probabil ca efectele negative ale unor niveluri cronic ridicate ale acestui hormon să rezulte dintr-o tulburare de sănătate precum sindromul Cushing decât din consumul de cafea.

Alte efecte secundare potențiale

Cafeaua poate avea, de asemenea, câteva efecte secundare negative, indiferent dacă o bei pe stomacul gol. De exemplu, cofeina poate crea dependență, iar genetica unor persoane poate face ca acestea să fie deosebit de sensibile la ea.

Acest lucru se datorează faptului că un consum regulat de cafea vă poate modifica chimia creierului, necesitând cantități progresiv mai mari de cofeină pentru a produce aceleași efecte.

Consumul unor cantități excesive poate duce la anxietate, neliniște, palpitații cardiace și agravarea atacurilor de panică. Poate duce chiar la dureri de cap, migrene și hipertensiune arterială la unele persoane.

Din acest motiv, majoritatea experților sunt de acord că ar trebui să vă limitați consumul de cofeină la aproximativ 400 mg pe zi - echivalentul a 4-5 cești (0,95-1,12 litri) de cafea.

Deoarece efectele sale pot dura până la 7 ore la adulți, cafeaua poate, de asemenea, să vă perturbe somnul, în special dacă o beți la sfârșitul zilei.

În cele din urmă, cofeina poate traversa cu ușurință placenta, iar efectele sale pot dura cu până la 16 ore mai mult decât de obicei la femeile însărcinate și la copiii lor. Prin urmare, femeile însărcinate sunt încurajate să își limiteze consumul de cafea la 1-2 cești (240-480 ml) pe zi.

Țineți cont de faptul că consumul de cafea pe stomacul gol nu pare să afecteze puterea sau frecvența acestor efecte.