Armata nu-și mai limitează câmpurile de acțiune la nivel terestru, marin și aerian. Ministrul francez al Apărării, Florence Parly, a profitat de o vizită la Salon-de-Provence pentru a indica faptul că spațiul va deveni una dintre noile zone de intervenție a armatei Hexagonului.
Armata franceză a adăugat responsabilităților sale fundamentale un nou domeniu de operare, mai mare decât toate celelalte puse laolaltă și obiectul unei puternice mize și dispute internaționale.
Statul Major al Forțelor Aeriene a devenit Statul Major al Armatei Aeriene și Spațiale, un termen care nu înseamnă altceva decât o nouă frontieră.
„În centrul viselor, dar și al dorințelor, spațiul nu trebuie să devină scena luptelor sălbatice”, a declarat ministrul Forțelor Armate, Florence Parly.
„Spionaj, sabotaj, poluare: amenințările sunt tangibile. Față de această nouă ordine a lucrurilor, trebuie să fim pregătiți ”.
Într-un interviu acordat cotidianului La Provence, ministrul menționase anterior trecerea de la o viziune a unui spațiu „ bun comun ”, în slujba științei, la un spațiu „în care puterile continuă să concureze pentru supremația mondială”.
Evenimentele din ultimele zile confirmă acest lucru: China a lansat, joi, o sondă spre Marte, Emiratele Arabe Unite au lansat, luni, propriul lor modul, Hope, pentru prima misiune spațială arabă, iar Statele Unite vor lansa și ele o sondă, denumită Mars 2020, la 30 iulie.
Dar ambițiile nu se limitează la explorare. În martie 2019, India s-a alăturat clubului strâns de națiuni capabile să doboare un satelit în spațiu cu ajutorul rachetelor.
Joi, Comandamentul spațial american a declarat că are „dovezi” că Rusia „a efectuat un test nedistructiv al unei arme anti-satelit în spațiu”, la 15 iulie.
„Propagandă”, a răspuns Moscova, care a insistat că testele nu sunt amenințătoare și că „nu încalcă” dreptul internațional.
Incidentul amintește de cel din 2017, când un satelit spion rus a încercat să se apropie de satelitul militar franco-italian Athena-Fidus.
De atunci, Parisul a reacționat. „Nu suntem în niciun fel angajați într-o cursă a înarmării”, a spus Florence Parly în interviul acordat.
Dar, în timp ce reafirmă atașamentul Franței față de „utilizarea pașnică a spațiului”, ea consideră că este esențial să se identifice pe deplin „amenințările cu care țara noastră este potențial confruntată”.
Prin urmare, Franța se va echipa cu sateliți de patrulare capabili să „detecteze, să caracterizeze și să le atribuie autorilor lor acest tip de manevre inamicale”.
„Suntem pe cale să schimbăm lumea în materie de spațiu”, au declarat surse de la cabinetul doamnei Parly.
„Spațiul este din ce în ce mai mult un câmp de concurență, un domeniu contestat și, potențial , un domeniu de confruntare”.
Cu sediul la Toulouse, Comandamentul spațial francez va include un efectiv de 200 de persoane, la început, apoi 500 în 2025.
Subiectul va câștiga impuls în școlile militare. Iar investițiile în acest sector vor crește de la 3,6 miliarde de euro, prevăzute inițial în legea programării militare (2019-2025) la 4,3 miliarde de euro.
Cu cele două miliarde de euro investiții anuale în spațiul militar și civil, Franța rămâne totuși departe de primele trei țări lidere în domeniu: 50 de miliarde pentru Statele Unite, 10 pentru China și 4 pentru Rusia, potrivit cifrelor guvernului francez.
Dar dacă, pentru moment, pentru Paris nu este cazul să atace în spațiu și să lovească pe pământ din cosmos, doamna Parly revendică dreptul de a „dezvolta mijloace de autoapărare” în spațiu.
Restul rămâne de inventat. Înaltele autorități militare anticipează un viitor tulbure.
„Spațiul fiind atât o miză economică majoră, cât și un mediu esențial pentru superioritatea militară, concurența devine confruntare”, a remarcat la începutul anului 2019 generalul Michel Friedling, șeful Comandamentului spațial comun.
„Orice conflict de mare intensitate, care implică o putere înzestrată cu capacități spațiale de primă viteză, se va întinde în spațiu în mod inevitabil”, a adăugat el.