„Suntem următori”. În Taiwan, decizia chineză de a impune o lege draconică de securitate în Hong Kong provoacă temerea ca insula și democrația acesteia vor deveni următoarea țintă a Beijingului.
China comunistă a jurat ca într-o bună zi să-și recapete controlul, prin forță dacă este necesar, asupra insulei pe care naționalii chinezi s-au refugiat după înfrângerea lor împotriva comuniștilor, la sfârșitul războiului civil din 1949.
„Această lege (pentru Hong Kong) mă face să urăsc și mai mult China”, a declarat pentru AFP Sylvia Chang, o studentă în vârstă de 18 ani din campusul Universității Naționale din Taiwan.
„Au promis un Hong Kong 50 de ani fără schimbări în 50 de ani, dar strâng pumnul din ce în ce mai mult”.
„Sunt îngrijorată să văd că Hong Kong-ul de astăzi va deveni Taiwanul de mâine”.
China s-a uitat mereu cu un ochi de prădător către Taiwan, chiar dacă a promis că va beneficia de principiul „o țară, două sisteme” aplicat la Hong Kong, după retrocedarea fostei colonii britanice, în 1997, și ar trebui să-i garanteze timp de 50 de ani o anumită autonomie.
O ofertă respinsă de mult de cele două partide politice din Taiwan. Noua lege de securitate aplicată de China Hong Kongului a distrus și urma de încredere pe care taiwanezii o mai puteau acorda Beijingului.
Mulți se tem acum să meargă la Hong Kong, temându-se să fie urmăriți penal pentru activitățile lor pe rețelele de socializare, în virtutea noii legi promulgată de puterea comunistă din China continentală.
Beijingul a intensificat presiunile diplomatice, economice și militare pentru izolarea Taiwanului, după alegerile din 2016 în urma cărora a fost aleasă președinte Tsai Ing-wen (Partidul Democrat Progresist).
Doamna Tsai, realeasă triumfal în ianuarie, consideră Taiwanul un stat suveran de facto și respinge viziunea Beijingului despre „o singură China”.
Taiwanul „monitorizează îndeaproape punerea în aplicare a legii” (la Kong Kong), a declarat Tsai Ing-wen,marți, avertizând cu „contramăsuri” ce vor fi adoptate dacă această lege ar afecta insula.
De-a lungul anilor, mai ales după ridicarea stării de urgență pe insulă, în 1987, o identitate taiwaneză a apărut distinct. Presiunea chineză nu a ajutat Beijingul să câștige inimile celor 23 de milioane de locuitori din Taiwan.
67% din locuitori se consideră „taiwanezi” și nu „sino-taiwanezi” sau „chinezi”, potrivit unui sondaj al Universității naționale Chengchi. În 1992, procentul era de 18%.
Taiwanul este astăzi una dintre cele mai progresiste democrații din Asia. Tinerii se feresc de vecinul chinez. Rețelele sociale abundă de mesaje care susțin mișcarea pro-democrație din Hong Kong, independența Taiwanului sau care denunță încălcări din partea Beijingului ale drepturilor omului în Tibet sau în Xinjiang.
Legea de securitate din Hong Kong permite, pentru prima dată, aparatului de securitate chinez să se stabilească deschis în Hong Kong.
Articolul 38 prevede că infracțiunile împotriva „securității naționale”săvârșite în străinătate, chiar de către străini, pot face obiectul unei urmăriri penale.
Poliția din Hong Kong a informat că sprijinirea independenței Hong Kongului, Taiwanului, Tibetului și Xinjiang este acum ilegală.
Săptămâna trecută, Chen Ming-tong, ministrul afacerilor continentale din Taiwan, a acuzat Beijingul că vrea să devină un „imperiu celest” al puterii exacerbate, impunându-și legea asupra „subiecților din întreaga lume”.
Foto: Facebook